Într-o lume în care o durere de cap este tot ce ni se poate întâmpla mai rău, iar viața ar trebui să însemne, nu-i așa, doar distracție...
Într-o lume în care suntem chemați să credem în baloane de săpun…
Alergăm bezmetici în căutarea fericirii ieftine.
Opriți-vă un pic din alergătura asta inutilă!
Mergeți la Sighet…
Mergeți la Memorial.
Plimbați-vă prin celule. Pereții sunt doar pagini care dor...
Citiți…
Nu, nu sunt povești. Sunt vieți distruse de o urnă cu fundul dublu, menită să aducă în față tot ce era mai rău.
Să transforme o Țară într-o glumă proastă.
Oameni unici, transformați în biete păpuși de cârpă, spre satisfacția mizeră a unor monștri, abrutizați de incultură, și răutate, și prostie.
Oameni care au devenit epave…
Aflați-le durerile. Încercați să înțelegeți Durerea.
Și apoi întoarceți-vă în bula voastră și continuați să vă mai plângeți de milă…
Într-o lume a politicienilor ce se închină, ipocrit, la orice idol...
Care ne vând pe trei arginți...
Cărora le pasă doar de ei...
Mergeți la Sighet…
Citiți…
Aflați ce înseamnă cu adevărat bărbați de Stat. Aflați ce înseamnă patriotismul…
Oameni care au ales carcera și moartea în locul trădării.
Într-o lume în care toți se cred culți….
Mergeți la Sighet…
Citiți…
Aflați ce înseamnă să ai în fruntea țării un Ministru de Finanțe absolvent la Paris, un Ministru al Justiției venit de la Sorbona și un Guvernator BNR cu două doctorate.
Într-o lume în care L-am aruncat pe Dumnezeu cât mai departe de noi…
Mergeți la Sighet…
Încercați să înțelegeți ce au simțit preoții când li s-a cerut să împărtășească cu fecale și să boteze în hârdăul cu urină…
Și tot nu L-au trădat…
Într-o lume în care strigăm cu spume la gură „pușcăria”…
Mergeți în „Neagra”…
Vedeți și încercați să înțelegeți ce înseamnă să stai legat de lanțuri fixate în ciment, pe podeaua udă, înconjurat de întuneric și atât...
Pentru singura vină de a fi împotriva celor care urau tot ce nu puteau înțelege…
Și apoi clamați din nou dreptatea strâmbă…
Voi, cei ce împărțiți dreptatea…
Mergeți la Sighet…
Citiți mandatele de arestare.
Citiți sentințele date în numele poporului.
Și apoi întoarceți-vă în sala de judecată și încercați să înțelegeți cu adevărat ce înseamnă să ai viața omului în mâinile tale…
Într-o lume în care cartea a devenit desuetă…
Citiți poeziile scrise pe o bucată murdară de cârpa... și rețetele de prăjituri scrise de femei ce și-au pierdut pruncii, dar nu au trădat.
Citiți-le cărțile poștale; încercați să le descifrați scrisul tremurat de bătăi și frig...
Cereau doar mâncare și haine mai groase…
Într-o lume în care Crăciunul înseamnă doar cadouri și rochițe roșii...
Mergeți la Sighet...
Citiți povestea bănățenilor mei, deportați într-un Bărăgan pustiu și ostil, fericiți să petreacă un Crăciun cu niște ciulini pe post de brad.
Când au plecat și s-au întors acasă, în Banat, comuniștii le-au scos și morții din pământ.
Până și de morții bănățenilor le era urât.
Mergeți cu toții la Sighet...
Citiți cum au fost luate pe sus mame și neveste, tați și frați, pentru că nu au vrut să facă denunțuri minicioase… aruncați în celule, bătuți și umiliți.
Vă înfiorați puțin? Vă sună cunoscut?
Acum gândiți-vă...
Au murit în chinuri ca noi să fim azi liberi...
Să ascultăm minciunile unei clase politice ce pare a fi veșnică și care nu a învățat nimic din lecțiile istoriei.
Să vorbim cu emfază despre drepturi și libertăți, care devin, pe zi ce trece, un moft, în ochii lor...
Să vorbim pompos despre o justiție tot mai îngenuncheată…
Dacă azi, printr-o minune, Morții de la Sighet s-ar întoarce pentru o clipă pe Pământ, purificați de suferință și invincibili pentru eternitate, cred că ne-ar întreba doar atât: Ce-ați făcut cu Țara de v-am lăsat-o?
Care Țară?

Adriana STOICESCU
(preluat de pe pagina personală de facebook)