Circul continuă! De o perioadă bună de timp nu se mai aude decât „sus Kövesi” ori „jos Kövesi”, opinia public fiind împărțită în două tabere distincte și radicale, cu argumente „pro” și „contra” bine argumentate de ambele părți. După atâtea luni de lupte acerbe, nimeni nu mai poate desluși adevărul. Poate și acesta a fost sensul acestei bătălii fără miză: să nu mai înțeleagă nimeni nimic.
Cert este că de mai bine de doi ani diriguitorii țării, în loc să se ocupe de interesele nației, se bat pe doborârea ori rămânerea în scaun a unui procuror-șef. De parcă ar fi capătul de lume. Și tocmai această încrâncenare și de o parte și de alta îți dă de gândit. Oare care ar fi interesele? Care este miza? Desigur, nu miză mică și nici interese puține, de vreme ce bătăliile sunt atât de necruțătoare.
În altă ordine de idei, în România când a-i ajuns pe un scaun, nu te mai dă nimeni jos. Fie că esti om politic, fie că ești în administrație, mai nou și dacă ești procuror.
Chiar, de ce o fi ținând madam Kövesi cu dinții de acel scaun? Toți spun că pentru binele țării. Și cei care o contestă. Și cea contestată. Aceștia toți ne vor așa de mult binele că în cele aproape trei decenii de la momentul ‘89 România a ajuns în situația de astăzi. Deloc bună. Dimpotrivă. Pe de o parte, procurorul-șef DNA se laudă cu anchetele de amploare și cu procesele câștigate împotriva marilor corupți din politică și din administrație. Pe de altă parte, rateurile DNA sunt la fel de răsunătoare.
Laura Codruța Kövesi se laudă cu procurorii de elită. Realitatea ni-i aduce în față pe Mircea Negulescu, pe Lucian Onea etc. Dacă pornim mai din vechime, atât de contestata Kövesi a fost adusă de la Bruxelles și înscăunată de prim-ministrul
Victor Ponta, care o nega cu vehemență. Asta pe vremea atotputernicului Traian Băsescu.
Deci, Ponta, care o contestă, o numește. Mai înțelegeți ceva... Și totul nu se termină aici, deoarece astăzi șefa DNA are în Ponta și Băsescu puternici contestatari, dar de data aceasta ei nu mai sunt pe cai mari, ci cântă în corul orfelinelor.
Un alt aspect demn de luat în seamă ar fi faptul că ditamai procurorul-șef  DNA a fost premiat și recunoscut, decorat și aclamat pe la te miri care cancelarii ale lumii și este susținută de ambasadori din mari țări ale lumii. Oare de ce? Și, mai ales, ce
legătură ar fi între interesele marilor puteri și un procuror în România?
E ciudat că aceiași ambasadori care o apără pe Kövesi, aclamând că ne vor binele, când a fost vorba de intrarea în Schengen sau cand a fost vorba de ridicarea vizelor pentru state, n-au făcut nimic, probabil tot pentru binele nostru. Și, mai apoi, de unde această teamă de Kövesi la mai toți demnitarii și oamenii politici din stat, pană la președinte, care, din păcate, în loc să medieze acest conflict ajuns la paroxism, se face că nu vede, nu aude și nu știe nimic. În cealaltă tabără, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu își tot sufelcă mânecile, până acum neputincioși, în a scăpa de Kövesi, de parcă aceasta, odată cu plecarea ei, le-ar vindeca subit toate bubele din cap, altfel spus dosarele în cercetare și acuzațiile care li se aduc...
După cum spuneam, nu se mai înțelege nimic. Pe de altă parte, legile Justiției bat pasul pe loc și, după cum se vede, și acestea nu sunt făcute în interesul țării, ci mai degrabă în cel al clicii interlope de la conducerea României, care ar dori legi ale
Justiției care să-i exonereze de orice răspundere penală.
Pană acum marii corupți nu au fost priponiți, cât despre recuperarea milioanelor ori miliardelor de euro, nici poveste. Și toți aceștia vor binele țării. Și cei care strigă „jos Kövesi”, și cei care strigă „sus Kövesi”. Atat de mult ne vor toți binele, încât țara a fost devalizată, a fost secătuită de bunurile subsolului, ale solului, au fost vândute pămanturile, au fost defrișate pădurile, a fost vândută întreaga industrie la fier vechi, învățământul și cercetarea au fost desființate, sănătatea este printre ultimele locuri din Europa, avem prețurile cele mai mari la alimente și carburanți și, ceea ce este mai tragic, ne-au plecat peste opt milioane de brațe de muncă din țară... Toate acestea în timp ce noi ne luptăm cu „sus Kövesi”, „jos Kövesi”.


Petru Vasile TOMOIAGĂ