De netăgăduit rămâne rolul important al Bisericii de-a lungul timpului în viața poporului român și a țării. Biserica a strâns în jurul ei pumnul de români în vremile de răstriște, având un rol decisiv în perpetuarea poporului și a limbii noastre. Primele școli și buchisirea literelor românești în jurul bisericilor s-au făcut, iar primii dascăli nu au fost alții decât preoții noștri. Mai mult, prin anii o mie opt sute și, au fost destui preoți care au renunțat la casa parohială pentru a face în ea o școală în limba română. Și exemple de preoți demni și cu dragoste de neam și țară sunt nenumărate. Deci, Biserica Ortodoxă Română a avut de-a lungul timpului roluri însemnate în educația, în cultura și în latura socială a poporului nostru.

Mai puțin pot astăzi să înțeleg Biserica, și nu vreau să vorbesc despre latura spirituală, ci din nou de activitatea educațională, culturală și socială a ei, când în ultimul sfert de veac au fost date afară școli din foste clădiri ale bisericilor, ca mai apoi acestea să fie închiriate pe bani mulți ori vândute, după caz. De la preotul care își transforma casa în școală, la preotul care dă afară școala să facă negoț n-au trecut, iată, nici măcar două secole...

Și nu aș fi vorbit despre toate acestea dacă nu se făcea, în aceste zile, mare hărmălaie (altfel nu pot s-o numesc) de cum ajută Biserica școala. Și cu cât am citit mai mult articolele preluate de mai toată presa locală și chiar centrală, cu atât m-am nedumerit mai mult. Credeam că Biserica va ajuta școala, adică elevii cu posibilități mai mici, cu cele trebuincioase pentru noul an școlar, din prea plinul ei, că așa era creștinește. Când colo, ce să vezi? Cu surle și trâmbițe - iar n-am înțeles, pentru că eu credeam că o acțiune caritabilă a Bisericii se face de genul „să nu știe stânga, ce face dreapta!” - reprezentanții Bisericii, de la Vlădică până la opincă, au purces la a aduna ajutoare... Adică a mai beli încă o dată tot pe cei mai sărmani, pentru că, de obicei, aceștia sunt cei „săritori”, pentru că cei mai bogați sar să ajute tot cam în felul în care ajută și Biserica în acest caz: strângând de la alții. Și își mai fac și titlu de mare glorie din asta... Măi să fie!

Petru Vasile TOMOIAGĂ