Discuții la o conferință de presă a Primăriei. Nu am fost, le-am citit și eu în alte părți. Tema principală: toaletele publice din oraș. Cum sunt, cum nu sunt, ce se întâmplă cu aia din centru.

Ei, aici primarul Nicolae Robu a dat un răspuns interesant, unul care merită să fie consemnat: „Biroul de Terenuri şi Dotări Diverse va lansa proiectul de amenajare şi refuncţionalizare a pasajului din Piaţa Victoriei unde vrem să amenajăm spaţii pentru activităţi artistice şi o prioritate este refacerea toaletelor. Din păcate, în perioada în care subpasajul a fost proprietate privată toaletele au fost desfiinţate şi suntem într-o lipsă de astfel de facilităţi în zona centrală şi vom reface toaletele în subpasajul din Piaţa Victoriei. Nu ştim încă cât ne costă, pentru că trebuie să facem studiul”. Ok, asta este partea cu toaletele. Dar și spații pentru activități artistice? Asta deja sună bine. Să-l ascultăm în continuare pe domnul primar: „Vreau să lăsăm trupele din Timişoara să repete în acel subpasaj. O să facem o selecţie, trebuie să existe talent peste un anumit prag. Sigur că o să avem şi un incubator de trupe acolo, nu trebuie să fie trupe consacrate neaparat”, a declarat el. Na, nu credeam să ajung să-l laud prea curând pe Nicolae Robu, însă aceasta este o idee pentru care chiar merită lăudat. 

Pe de altă parte, nu pot să nu observ cum a fost trecută cu vederea istoria achiziționării subpasajului de către Primărie. Pentru că, să nu uităm, în urmă cu aproape cinci ani achiziționarea pasajului (mult supraevaluat și în schimbul căruia s-au dat niște terenuri mult subevaluate) a fost justificată prin intermediul unui așa-zis „interes public” - și anume refacerea inelului de circulație prin fața Operei. Ideea, puerilă de altfel, a fost mult contestată și atacată inclusiv de specialiștii în domeniu. Până în urmă cu un an, însă, primarul o ținea una și bună: pasajul va fi deschis circulației auto. 

Faptul că, acum, acel proiect a fost uitat și vorbim de realizarea unor spații pentru activități culturale (plus toalete, dar na...) nu poate fi decât unul îmbucurător și pentru care idee primarul poate fi lăudat. Ceea ce nu înseamnă, însă, că responsabilitatea pentru schimbul dezavantajos de terenuri în cazul achiziției subpasajului trebuie dat uitării. 

Până atunci, însă, putem să salutăm o idee frumoasă. Prima, de altfel, după mult prea mult timp...

Flavius BONCEA