Am trăit să văd și eu o faptă petrecută în România, care, timp de câteva zile, m-a lăsat fără grai. Aceasta după ce am aflat că la Olimpiada de la Rio, din Brazilia, după 40 de ani, România nu va mai avea o echipă competitivă, și anume echipa feminină de gimnastică. Extraordinarii și minunații noștri antrenori au fost dați la o parte și chiar defăimați de unele publicații și televiziuni. Exact cei care, ani de-a rândul, au adus faimă și renume României, concomitent cu „tone” de medalii, aur mai mult poate decât tezaurul pe care-l tot căutăm la Moscova, au fost dați la o parte și ponegriți. Și am ajuns în situația actuală, de a nu mai avea echipă de gimnastică a României competitivă pe plan internațional. După proverbul „Nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită”.

Nu se poate face performanță, la nivel mondial, fără sacrificii. S-au găsit, în sfârșit, după ani și ani, tot felul de veleitari atotcunoscători care au început să cântărească și să disece care sunt metodele cele mai bune pentru a duce la performanță în acest sport.

Pentru că fiecare om are un caracter propriu, particularități fizice unice, tocmai antrenorul este chemat să găsească drumul spre marea performanță prin diferite metode, specifice de la om la om, și trebuie lucrat individual la nivel fizic și psihic, după caz.

Nu poate nimeni să dea lecții unor adevărați profesioniști care și-au demonstrat, prin numărul imens de medalii – de bronz, argint și aur – valoarea, la nivel național, european, mondial și olimpic.

În loc să le mulțumim pentru întreaga lor activitate și pentru că au dus faima sportului românesc în lume, cădem într-un balcanism desuet, ponegrindu-i la quintesența metodelor de a face performanță.

Oare cine are interesul să nu mai avem antrenori de talia maeștrilor sportului Bellu și Bitang? Pentru că numai cu indicațiile date de presă și neaveniți nu se va face niciodată performanță. Și nici nu se va găsi vreodată antrenor care să regenereze echipa de gimnastică a României.

Eu, Ștefan Popa Popa’s doresc, în încheiere, să le cer scuze acestor minunați antrenori pentru nedreptatea care li se face la ora actuală și am să închei biblic: „Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac!”.

Ștefan POPA POPA’S