De vorbă cu domnul Sorin Munteanu, primarul orașului Buziaș

 

 

Buziașul, cocheta stațiune balneo-climaterică a județului nostru, se află fără doar și poate pe noi coordonate. După ce mai bine de 15 ani a stat într-o „împietrire” din care se părea că nu va mai scăpa niciodată, o dată cu schimbarea edilului șef al orașului a venit și „schimbarea la față” a Buziașului. De la scandaloasa tăiere a arborilor seculari din parcul stațiunii de pe vremea fostului primar, suntem astăzi în faza de finalizare a reabilitării Colonadei din parc, emblemă și efigie prețioasăs a frumoasei stațiuni. Ceea ce este vizibil cu ochiul liber este faptul că, la Buziaș, lucrurile au început să „miște”, să se schimbe în bine, și acest lucru se întâmplă de la o zi la alta.

 

- Să începem cu o lucrare de actualitate: Colonada...

 

- Colonada trebuie să fie finalizată până la sfârșitul lunii iunie. Sper ca aceste lucrări să se încheie cât mai curând și în condiții cât mai bune. Valoarea proiectului de reabilitare a acesteia depășește un milion de euro. Concret, se reabilitează 530 de metri de colonadă, inclusiv schimbarea aleii de sub epavimentul de promenadă. Inițial, aceasta a fost trecută în proiect urmând să fie realizată din granit. Ulterior, la Ministerul Culturii s-a schimbat materialul, în lemn, dar acum o săptămână - ca urmare a descoperirii cărămizii ca și strat de pavaj - s-a schimbat din nou materialul, urmând ca aleea să fie făcută din cărămidă. Probabil că, la început, prin anul 1870, aleea era din lemn, pentru că era un material mai la îndemână, mai ieftin. Dar, pe la 1900, când era a familiei Muschong, care avea și fabrică de cărămidă, e clar că aceasta a fost varianta cea mai bună, de a o pava cu cărămidă. Și pentru noi, din punctul de vedere al întreținerii, este varianta cea mai bună aceasta de a o pava cu cărămidă. Pavajul din lemn este costisitor ca întreținere, iar în parc mediul este umed și există pericolul unei degradări mult mai rapide.

 

- Ce înseamnă pentru orașul Buziaș această colonadă, din punct de vedere istoric, turistic, economic?

 

- Colonada reprezintă coloana vertebrală a istoriei Buziașului, atât ca monument, cât și ca obiectiv turistic reprezentativ pentru oraș - fiind cea mai lungă colonadă de acest tip din Europa, alei și pergole acoperite, în stil neobizantin pe structură de lemn. Structuri asemănătoare mai sunt la Karlovy Vary, în Cehia, și Baden Baden, în Germania, fiind însă de lungimi mai mici și incomparabile ca structură.

 

- E legendă sau adevăr că la Buziaș au fost și mari demnitari ai occidentului din vremurile trecute?

 

- E adevărat. Franz Josef a fost o singură dată aici, în campania militară din anul 1886, și a stat trei zile la Buziaș. S-a plimbat pe aici și împărăteasa Sissi, cum era alintată în Imperiu. Am purtat mai multe discuții cu o personalitate mai în vârstă din Buziaș, care a adunat de-a lungul anilor diferite monografii și informații, și de la el am aflat că la Buziaș se ținea Balul husarilor. În vremea respectivă a fost o zonă atractivă, în special din punct de vedere medical, al turismului pentru sănătate și pentru refacerea sănătății. Cele două băi din parc sunt dovada că stațiunea a funcționat. Inclusiv ștrandul cu apă minerală carbogazoasă, deschis în anul 1926, e o dovadă în sprijinul acestei afirmații. Și acum, pe timp de vară, ștrandul funcționează, el fiind la fel. În anul 2006 bazinul a fost restaurat, dar, ca și structură, este neschimbat față de cel inițial.

 

- Am vrut să legați istoricul Buziașului din acest punct de vedere, balneoclimateric, de tratament și de turism, de prezent. Ce intenționați să faceți pentru dezvoltarea orașului și a acestei laturi de turism și tratament pe care o are Buziașul?

 

- Trebuie avută în vedere istoria. Fără istorie nu putem vedea viitorul. Istoria Buziașului a avut două importante perioade în dezvoltarea turismului. A fost perioada Imperiului, perioadă în care s-au făcut toate construcțiile edilitare, istorice - cum ar fi Cazinoul, băile și așa mai departe. A fost apoi perioada turismului de masă, turismul „hai la băi”, din anii '70, când la nivelul întregii țări turismul s-a dezvoltat. S-au construit atunci hotelurile și bazele de tratament moderne, care acum sunt renovate.

Din punctul de vedere al așezării pe hartă, noi suntem pe harta României și a regiunii ca și stațiune de interes național, o stațiune oarecum atipică pentru vestul țării, prin apele minerale carbogazoase. Factorii naturali de cură sunt cei pentru care lumea vine în Buziaș.

Ca și perspectivă, pentru îmbinarea turismului de sănătate cu turismul de relaxare, cel de festivaluri, de week-end, de wellness, ca să folosesc un termen nou, mă gândesc la atracția Buziașului, nu doar pentru apele minerale și tratament, ci și pentru turismul viticol. Vinul de Buziaș, de Silagiu, în ultimii ani, are o mare priză în zona de vest, ca urmare a dezvoltării activității viticole. Sunt deja patru crame consacrate, cu vinuri bune: muscat otonelul de Silagiu e imbatabil, probabil cel mai bun vin alb pe care îl avem în România, fiind medaliat cu aur atât în țară, cât și în străinătate.

Nu în ultimul rând, avem în vedere dezvoltarea pe alte tipuri de turism, cum spuneam, turismul de week-end, de relaxare. În perspectivă, pentru Drumul Vinului, pe care vrem să-l realizăm în parteneriat cu Serbia și cu Vânju Mare din județul Mehedinți, trebuie să asfaltăm 6,3 kilometri de drum între toate cramele și care va lega drumul județean de Reșița și de Lugoj. Tocmai vrem să depunem un proiect în acest sens la AFIR. Sper ca, în timp cât mai scurt, Buziașul să arate altfel.

A consemnat Petru Vasile TOMOIAGĂ