Născut în anul 1938, în Regatul României, în orașul Odorhei (reședința județului cu același nume, județ desființat de regimul comunist în toamna anului 1950), Szakáts Béla a absolvit liceul în localitatea Târgu-Mureș, iar din 1956 până în 1962 a fost student al Facultății de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca. Între 1962 și 1994 a fost profesor la Liceul de Arte Plastice din Timișoara, după care, din 1994 și până în 2003, a fost profesor la Facultatea de Arte Plastice a Universității de Vest din Timișoara, Secția Sculptură, devenind șeful acestei secții.
Artist plastic cu o carieră impresionantă, bazată pe muncă sistematică, maestrul Szakáts Béla a făurit un univers sculptural încărcat de o mitologie personală care solicită privitorul să apeleze la hermeneutică pentru a pătrunde înțelesul profund al creației sale.
„Arta sculpturală a lui Szakáts Béla devine atașantă prin intuițiile proprii și prin reflecția personală inspirată din izvoare, uneori politice, alteori religioase, în orice caz, reflecție care este liberă de constrângeri, de orice fel de constrângeri”, potrivit istoricului timișorean Victor Neumann.
„Arta nu e a doua sa natură, ci e chiar în firea lui. E modul lui propriu de a fi”, spune jurnalistul și scriitorul Robert Șerban, maestrul Szakáts Béla fiind purtător al unui stil familiar marilor artiști din România, dar nu numai. Astfel, așa cum pictorul Corneliu Baba se include în picturile sale, fiind parte din acestea, din rândul personajelor lor, maestrul Szakáts Béla procedează aidoma. În multe din sculpturile sale, autorul lor este în scena acelei sculpturi și nu în afara ei pentru a o privi cu detașare.
Despre lucrările maestrului timișorean Szakáts Béla, despre autor, scriitorul și jurnalistul Robert Șerban a spus: „... sunt epice, sunt purtătoare de poveste și de mesaj. El populează și generează nu doar spațiu, ci și timp, atât pe cel al rememorării, dar și pe cel ce va să vie: sunt atemporale. După cum ați văzut, sau veți vedea, omul e subiectul principal al operei lui Szakáts Béla. Omul e axul în jurul căruia e centrată opera, e arhetipul care însuflețește și însoțește toată cariera sa. Nu puține dintre piesele expuse aici dau seama despre reactivitatea artistului, despre felul său de a protesta. Arta sa este o formă de rezistență și de opoziție la, și împotriva puterii, a abuzurilor, a lipsurilor, a puternicilor zilei”.
Expoziția retrospectivă a maestrului Szakáts Béla a fost inaugurată la Muzeul de Artă din Timișoara, Sala Mercy (parter) și se încadrează în activitățile remarcabile din cadrul evenimentului cunoscut cu numele de Zilele Maghiare Bănățene, eveniment pe care Asociația Femeilor Maghiare din Timișoara îl organizează de peste douăzeci de ani. Anul acesta, Zilele Maghiare Bănățene au ajuns la cea de-a XXIV-a ediție.
„Este acesta un prilej, nu doar de a-l omagia pe maestrul Szakáts, ca artist, ci și ca persoană care de-a lungul anilor și-a adus o contribuție foarte importantă la organizarea evenimentelor culturale, a expozițiilor de artă din cadrul edițiilor succesive ale Zilelor Maghiare Bănățene. Acesta este nu doar un omagiu, ci și un gest de reverență, de recunoștință în fața domniei sale”, a rostit la deschiderea expoziției retrospective de la Muzeul de Artă, Szász Enikő, preşedinte, Asociaţia Femeilor Maghiare din Timişoara.
Expoziția a fost posibilă și datorită sculptorului Eugen Barzu, discipol și continuator al profesorului Szakáts Béla, la Facultatea de Artă din Timișoara și artistului Vlad Corban, ambii implicați în conceperea și organizarea expoziției.
Directorul Muzeului de Artă din Timișoara, Victor Neumann, a încheiat discursul de la vernisajul expoziției lansându-i, maestrului Szakáts, invitația să doneze piese expuse la Muzeu, instituției, scopul acestei donații fiind legat de realizarea unui Fond „Szakáts Béla”, iar piesele din acest Fond să poată „fi incluse într-o viitoare expoziție permanentă dedicată celor mai valoroși artiști contemporani a căror operă este un reper pentru cultura Timișoarei”.
În discursul rostit la inaugurare, Szász Enikő a declarat că a depus la Primăria Municipiului Timișoara propunerea ca maestrului Szakáts Béla să i se confere titlul de Cetățean de Onoare al Timișoarei, viceprimarul Farkas Imre promițând că propunerea se va materializa după depunerea tuturor actelor, a întregii documentații pentru acest Titlu.
Lucrările de la Muzeul de Artă, din expoziția retrospectivă dedicată sculptorului timișorean Szakáts Béla, sunt realizate în lemn, ghips, bronz și teracotă, toate aceste piese conținând o diversitate tematică și fiind inspirate din trăirile profunde ale artistului, nefiind datorate doar curentelor vechi și noi sau școlilor urmate de artist.
În lucrările domniei sale, maestrul Szakáts Béla utilizează printre elemente de stil, ludicitatea și tandra ironie a personajelor, aceste elemente fiind atenuate, în funcție de subiect, de o ipostază dramatică a lor.
Ceva din literatura marelui William Shakespeare se poate regăsi în creația artistului Szakáts, personajele sale țin de un alt tărâm, ele interacționând cu unele, nu cu toate, personajele umane. Uneori, din lumea noastră, acest tip de personaje nu sunt sesizate, de cele mai multe ori privitorul fiind tentat să interpreteze creațiile maestrului doar după o simplă aruncare de privire, fără a pătrunde esența lor. În aceste cazuri, de multe ori ambiguitatea pune stăpânire pe privitor și-l determină să-și adreseze întrebări precum, sunt, oare, personaje fantastice?, sunt avataruri ale unor foști oameni (stafii, fantome, strigoi)? sunt avataruri metaumane (spiriduși, zâne, duhuri)? sunt prezențe adevărate, sau doar creații ale unor conștiințe tulburate?
Printre personajele supranaturale ce apar în creațiile maestrului Szakáts Béla, peștele este mereu prezent. Privit după aparențe, acest pește este redat ca fiind șăgalnic, ușor uluit, cu un iz de bonomie, cu ochi exoftalmici, un pește răpitor, dar cheia în care autorul a vrut să-l prezinte, este una mitologică, fiind vorba de Zeus, transformat de artist într-o ființă acvatică și nu redat sub forma unui taur, așa cum apare în mitologia elenă. Zeus este răpitorul Europei, iar figurile feminine, așezate de sculptor pe spinarea peștelui, sunt reprezentarea Europei. Astfel, maestrul Szakáts Béla reinterpretează legenda.
Artistul plastic timișorean, Szakáts Béla, pe lângă aceste sculpturi de mici dimensiuni, expuse la Muzeul de Artă, are mai multe piese de for public, monumentale. Pe Aleea Personalităților din Timișoara, Parcul Central, maestrul Szakáts Béla a realizat trei busturi, reprezentând pe Carol Robert de Anjou (regele dinastiei angevine care a mutat capitala regatului maghiar la Timișoara), Zsigmond Ormós (om de cultură, politician, întemeietor al Muzeului de Artă din Timișoara), Török János (fostul primar al Timișoarei între anii 1876-1885).
Printre lucrările de for public realizate de Szakáts Béla, în Timișoara, menționăm bustul fostului arhitect șef al orașului Székely László (în parcul „Carmen Sylva”), „Cascada” (pe malul Begăi), „Omul țintă” (monument dedicat luptei timișorenilor pentru eliberarea de sub ideologia regimului totalitar comunist, monument al revoltei anticomuniste din Decembrie 1989).
La vernisajul expoziției de la Muzeul de Artă din Timișoara, Sala Baroc, între discursurile de prezentare, la pian s-au făcut auzite „Dansuri maghiare” (prelucrare pentru patru mâini), de Johannes Brahms, în interpretarea pianistelor Melitta Neag (profesor la Colegiul Național de Artă „Ion Vidu” din Timișoara) și Bernadette Zsuzsanna Bakos (studentă, anul doi, master). Ambele interprete au absolvit la clasa de pian a prof. univ. dr. Maria Bodó, Facultatea de Muzică și Teatru a Universității de Vest din Timișoara.
Expoziția retrospectivă a maestrului Szakáts Béla poate fi vizitată în Sala Mercy a Muzeului de Artă din Timișoara, până în data de 6 iunie 2019, zilnic, marți-duminică, între orele 10-18, cu ultima intrare în Muzeu la ora 17:30. În fiecare zi de luni, la fel ca celelalte expoziții, „Retrospectiva Szakáts Béla” este închisă.


Cornel Seracin