Lumea S.F-ului românesc s-a adunat timp de două zile la Timișoara, pentru cea de-a patruzecea Convenție Națională de Science-Fiction. În prima zi a evenimentului, sâmbătă, 11 mai, pe lângă multele activități desfășurate la Universitatea de Vest din Timișoara, lansarea de carte a ocupat un loc important, iar asta pentru că, în cadrul acestei Convenții, la fel ca și în precedentele, se acordă premiile naționale pentru literatură și artă S.F. scriitorilor genului, luându-li-se în atenție activitatea desfășurată în anul 2018.
Așadar, din lansările de carte de la Universitatea de Vest din Timișoara, amintim, în prima zi a celei de-a XL-a Convenții, cartea ce a fost nominalizată pentru premiu la categoria „Debut”, „Colivia sufletelor”, autor Boris Velimirovici.
Boris Velimirovici a absolvit Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie, la Universitatea de Vest din Timișoara, în anul 2.000, secția sârbo-croată, iar pasiunea pentru literatura science-fiction vine din copilărie. Născut în localitatea cărășeană, Pojejena, lângă Moldova Nouă (oraș minier), volumul de debut al filologului Boris Velimirovici conține multe descrieri ale locurilor prin care autorul a crescut și a copilărit. „Mergeam la Moldova Nouă, la școală, pe jos (sunt 6 km), iar cum mergeam, pe malul Dunării, pe versantul muntelui se vedea clădirea flotației (o secție de minerit) și ea era o clădire destul de nouă, dar, oricum, cumva de sticlă și strălucea în lumina soarelui și avem impresia că este o navă spațială”, a mărturisit autorul volumului „Colivia sufletelor”.
„Este cartea mea de debut, romanul meu de debut și sunt foarte mândru de el. Este un roman despre confruntarea dintre civilizații. Scriu S.F. pentru că simt că trebuie să plătesc un tribut acestei literaturi”, a mărturisit Boris Velimirovici în timpul sesiunii de lansare a volumului său.
Boris Velimirovici a mai publicat poezie, „Colivia sufletelor” fiind primul roman în genul literaturii de anticipație. Poate fi considerat un roman care nu este încadrat într-un anumit gen S.F., ci mai degrabă subgen. Este vorba despre space opera, autorul cuprinzând în paginile volumului mai multe subgenuri.


„Sfârșitul inocenței” a fost volumul cu care scriitorul și jurnalistul Cristian Vicol s-a prezentat în lansare. În realizarea acestui volum, autorul a pornit de la realitatea imediată, chiar de la realitatea orașului în care trăiește și muncește, Timișoara, constatând că este o realitate „cinică”, un cinism coborât, poate, din distopii. „Este o lume extrem de cinică, o lume în care deciziile se iau peste capetele noastre, iar noi nu avem absolut nimic altceva de spus în privința asta, decât, supraviețuim. Și nu este așa de ieri, de astăzi. Este de multă vreme așa. Lucrul acesta, cumva, tinde să mă-mi ocupe o bună parte din gânduri. Care mai este rolul nostru, ca indivizi, în această societate cinică, despre care nu putem face altceva, decât s-o constatăm? Prin urmare, volumul este exact despre asta. Sunt indivizi, la fel ca-n orice altă distopie, sau o încercare de literatură distopică, indivizi mici, neseminificativi, puși dintr-o dată în niște circumstanțe care-i depășesc și cărora trebuie să le facă față. Vă dau un secret, pentru cei mai pesimiști dintre voi: niciodată nu le fac față. Așa că, dacă vreți să vă-mpovărați, cumva, gândurile și să vă întristați, vă recomand să citiți acest volum. Cumva, oglindește ce simțim astăzi, cu toții”, a mărturisit Cristian Vicol, în sesiunea de prezentare a volumului.


„Amor fără alcool” este nominalizat la secțiunea a șasea din Convenția de la Timișoara, Volum de proză scurtă, și este scris de Ciprian-Ionuț Baciu, scriitor și membru al clubului de literatură S.F. „Helion” din Timișoara. Volumul este considerat un fel de revistă pe anul 2018. „Nominalizarea însemnă foarte mult pentru mine, pentru că am făcut un pariu riscant, pe care l-am continuat și în «Noir de Timișoara», de a nu mă încorseta în tipicul genurilor. A fost o mare surpriză pentru mine ca «Amor fără alcool» să fie nominalizat în cadrul unei Convenții S.F., câtă vreme proporția de povestiri S.F., dacă facem o categorisire, e undeva la 40%, și 60% e mainstream. Însă, tema, macrotema cărții se referă la cartografierile emoționale. De aceea, decorurile, că sunt science-fiction sau aparțin cotidianului urban imediat, sunt doar un pretext pentru cartografieri emoționale”, a mărturisit Ciprian-Ionuț Baciu, în timpul sesiunii de prezentare a volumului său.


Jurnalistul și scriitorul timișorean Lucian-Vasile Szabo a fost prezent, la Universitatea de Vest, două din volumele scrise, „Imperiul de sârmă” și „Zile senine, zile străine”. Despre volumul „Imperiul de sârmă”, autorul lui a mărturisit: „Volumul, în primul rând, e proză science-fiction. E science-fiction clasic, (...), dar și cu elemente de ficțiune politică. Această proză de care vă vorbeam și care dă titlul volumului, «Imperiul de sârmă», de fapt, este acum, capitol dintr-un roman care se apropie de final. Titlu provizoriu este «Jurnalul meu de fată mare» și, sper că, la anul, pe vrea asta, să putem vorbi despre el. Este exact aceeași lume, aceeași comunitate care, dintr-o dată se vede spulberată, se vede atacată, se vede distrusă ... din afară. Că e science-fiction, că este doar ficțiune politică, doar distopie, vom vedea atunci”.


Au mai fost amintite, pe scurt, de către moderatorul acestei sesiuni de prezentare de carte, Daniel Timariu, volumele „3.5” (cuprinde povestirile a trei timișoreni, Ciprian-Ionuț Baciu, Lucian-Vasile Szabo și Daniel Timariu), „Noir de Timișoara”, considerat de scriitorul Daniel Timariu, coordonatorul acestui volum, „cel mai bun volum de povestiri polițiste, cel puțin în ultimele trei săptămâni, apărute în Timișoara” și, în final, un volum romance.


Nu a lipsit de la această prezentare, scriitoarea Cătălina Fometici, autoarea mai multor texte ce pot fi încadrate în rândul prozei gotice, premiată la secțiunea Debut, anul trecut, la RomCon-ul desfășurat la Reșița, pentru volumul „Câinii diavolului” (roman fantasy). Scriitoarea Cătălin Fometici a vorbit despre două dintre cărțile pe care le-a scris, „Câinii diavolului” și „Imperiul de sticlă”, roman care este considerat, în opinia lui Daniel Timariu, că aduce ceva nou în literatura de fantasy din România, „pentru că este o îmbinare între science-fiction și fantasy. Este un science-fantasy. Mai puțin se scrie și, poate, nu toată lumea sesizează diferența. Substratul este unul tehnologic. Și nu doar tehnologic gotic, ci un tehnologic cyberpunk, de-a dreptul distopic”.


Convenția continuă la Universitatea de VEst din Timișoara, duminică, 12 mai, cu următorul program:


Ora 10:00 -11:00 SFertul academic de lectură. Citesc din creațiile proprii: Mircea Liviu Goga, Ionuț Caragea, Silviu Genescu și Daniel Timariu (sala „Atrium”);

Ora 10:00 - Prezentări de cărți editurile „Limes” (SFmania. Ghidul curiosului de Mircea Opriță) și „Libris” (romanul „Heruvim”, de Adrian Petru Stepan;

Ora 10:15 - De la scenariu de film S.F., la realizarea practică. Dialog cu Eugen Cădaru (A11);

Ora 10:30 - Prezentări de cărți editura „Tracus Arte” (sala „Sympozion” 2);

Ora 10:45 - Între Lovecraft și Ispirescu. Prezintă Ionuț Caragea (sala Sympozion);

Ora 11:15 - Muzica și S.F.: Moartea prin divertisment în accepția lui Roger Waters. Prezintă Mircea Naidin (A11);

Ora 12.00 - Medicina viitorului - Dr. Paul Gusbeth Tatomir în dialog cu Liviu Surugiu (A11);

Ora 12:30 - Experimentul creării omului nou: între tragedia închisorii politice Pitești și singularitatea viitorului - Lucian Merișca (A11);

Ora 13:00 - Lumea cluburilor S.F. Acum. Scurtă privire țintită de Cornel Secu, Mircea Naum Muntean și Cristina Ghidoveanu (sala „Sympozion”);

Ora 13:30 - Festivitatea de decernare a premiilor naționale pentru literatură și artă S.F. pentru anul 2018 (A11);

Ora 14:00 - Concluzii și închiderea lucrărilor celei de-a XL-a ediții a RomCon (A11);

Ora 15:30 - Timișoara într-o oră. Tur oraș.

Cornel Seracin