Volumul „Poveste din Timişoara”, lansat la Centrul Multifuncţional Bastion, este dedicat copiilor, dar el vine ca o completare a literaturii istorice a Timișoarei, autorul încercând să prezinte o viziune proprie, mai mult mitizată, a ultimelor zile ale cetăţii Timişoarei din timpul stăpânirii otomane.

Cu câțiva ani în urmă, jurnalistul timișorean Cristian Vicol a lansat un volum în care, bazându-se pe o solidă documentație de arhivă, scria „O scurtă istorie a Timișoarei până la 1716”.

Volumul lansat recent vine în completarea celui lansat în urmă cu doi ani, încercând să prezinte cetatea Timișoarei în vremea când ea a fost eliberată de sub otomani, de către Prințul Eugeniu de Savoya și armata imperială austriacă.

Volumul îl are autor pe preşedintele asociaţiei culturale „Salvaţi Patrimoniul Timişoarei”, jurnalistul Ilie Sârbu, cartea fiind recomandată mai mult copiilor, adolescenților. Ilustrațiile cărții sunt realizate de pictorul Silviu Saftu, iar garfica aparține graficianului Emanuel Cernescu, Adrian Blaj asigurând tehnoredactarea acestei cărți.

Asociația Culturală „Salvaţi Patrimoniul Timişoarei” este o asociație de voluntari care şi-a propus să facă demersuri pentru documentarea, protejarea şi punerea în valoare a clădirilor istorice ale Timişoarei.

Despre autorul cărții, scriitorul și jurnalistul Marcel Tolcea a rostit următoarele în scurtul său moment oratoric din timpul lansării: „El a devenit un nume în capitolul memoriei culturale a orașului, pentru că a militat cu curaj admirabil pentru ca unele lucruri să nu se petreacă așa în orașul acesta. (...). Lui îi pasă foarte mult de ceea ce se cheamă memoria materială a acestui oraș. Nu este ceea ce se cheamă o presoană ce invetariază monumentele sau chiar o persoană care se uită la aceste lucruri ca la niște finții animate care trebuie puse în cine știe ce cală muzeificată, ci are senzația aceasta, are o viziune, un mod de a fi care e foarte apropiat de ceea ce se cheamă conștiința mitică a omului pre-modern. Numai omul pre-modern, din păcate, crede lucrul acesta. Crede că lumea din jurul nostru e animată, dar nu crede asemenea lucruri într-un fel naiv, de copil, ci pentru că are sens și pentru că omul pre-modern are oroare de vacuum, de vid, de ceva care să fie interval între noi și lumea înconjurătoare. Această formă de racordare face ca Ilie să se raporteze la istoria orașului nostru cu o urmă pe care-am numi-o mitologică. (...). Ilie încercă să ne ofere, ceea ce se cheamă, o remitologizare a unor lucruri care țin de un eveniment istoric în conștiința noastră modernă, anume, eliberarea Cetății Timișoarei de sub otomani, în 1716”.

Este de urmărit, în acest volum, prin ceea ce trec doi copii aflați, în timpul conflictului austro-otoman din Cetatea Timișoarei, chiar în Cetate. Cei doi copii sunt băiatul cel mic al Pașei Timișoarei, Mehmed, Ibrahim și prietenul său cel mai bun, Azir, fiul lui Sahir, omul de încredere al Pașei Mehmed. În timpul conflictului, otomanii aveau să sufere numeroase pierderi, chiar tatăl lui Azair, Sahir, avea să cadă grav rănit în acest conflict. Pentru a încerca să-l salveze pe Sahir, Mehmed apelează la ajutorul dușmanului, Prințul Eugeniu de Savoya, căruia îi solicită, pentru salvarea omului său de încredere, un medic, iar Prințul Eugeniu îi oferă medicul care-l va salva pe Sahir de la moarte.

„Orice oraș are nevoie de legende, de povești. Mitul cel mai de succes al românilor a fost Dracula, iar această formulă de mitologizare n-are nicio importanță că ea este adevărată sau nu e adevărată, n-are nicio importanță că ea nu rezistă probei istorice. (...). N-are nicio importanță, pentru că ea dă seama, e o parabolă despre ceea ce se cheamă conștiința și acțiunea eroului în vremuri grele. (...). Acesta este scheletul unei povestiri pe care Ilie încearcă să îl umanizeze și să-i dea o formă de narațiune”, a spus prof. univ. dr. Marcel Tolcea, referindu-se la volumul lansat.

În cuvântul rostit la eveniment, autorul cărții, jurnalistul Ilie Sârbu, a spus: „Povestea este, de fapt, o încercare de recuperare a memoriei acestui oraș. Este un prim pas. Noi dorim să mergem pe fiecare eveniment important al acestei Cetăți, Timișoara, din care a mai rămas doar ceea ce este aici unde ne aflăm noi, ultimul Bastion al Timișoarei, Bastionul Theresia. (...). Încercăm să dezvoltăm tot felul de proiecte legate de copii, pentru că, dacă nu facem ceva să conștientizăm copiii despre importanța acestui oraș, despre istoria acestui oraș... Ei, acum sunt elevi, dar peste 5, 10 ani, când vor fi adolescenți, vor prelua partea de apărare a acestei Cetăți. Noi am încercat o variantă, așa, pe ocoliș, ca să ajungem cu aceste povești spre copii. Sperăm că vor prinde...”.

Evenimentul cultural-artistic de la Centrul Multifuncţional Bastion a fost deschis de cuvântul celei care este coordonator al centrului, Ruxandra Adam, care s-a exprimat astfel referindu-se la eveniment: „...Sper să avem ocazia să cunoaștem cât mai multe detalii din istoria noastră, care nu este doar cea din dominația habsburgică...”. La eveniment, au mai luat cuvântul, poetul și publicistul Dumitru Oprișor, colecționarul și unul din voluntarii asociației, Mircea Marius Rusan.

Fiind vorba despre o carte destinată mai ales copiilor, la eveniment a participat un grup de elevi de la Școala Gimnazială nr. 13 din Timișoara.

Cartea a fost distribuită pe bază de donație, neavând un preț fix. Cei care și-o doresc în bibliotecă o pot achiziționa prin depunerea unei sume de bani ce va intra în contul asociaţiei culturale „Salvaţi Patrimoniul Timişoarei”. 

      

Cornel Seracin