Joi, 20 septembrie 2018, cu începere de la ora 17, la Casa Oamenilor de Știință din Timișoara, în organizarea Fundației „Politehnica” va avea loc lansarea primului volum ce are în atenție viața și activitatea sportivă a celui care este numit, pe drept cuvânt, creator de școală de fotbal din Banat, profesorul Miroslav Giuchici.

Volumul ce urmează să fie lansat se numește „Viață și Fotbal. Anii 1970-1977. Driblând prin vremuri, terenuri și viață” și este primul volum dintr-o serie de volume ce cuprind viața și activitatea sportivă a fotbalistului bănățean Miroslav Giuchici .

Din timpurile cât a activat în fotbalul românesc, Miroslav „Mima” Giuchici a păstrat însemnările zilnice pe linie de fotbal, începând cu anul 1970 și până la finalul carierei desfășurate pe terenul de fotbal. Volumul ce se va lansa joi, 20 septembrie, poartă în paginile sale ceea ce fotbalistul Giuchici a consemnat între anii 1970-1977.

Din activitatea sportivă a profesorului Miroslav Giuchici, din perioada la care se referă primul volum, menționăm că a făcut parte din lotul naţional de juniori ai României, iar în anul 1977 se afla în componența lotului echipei Politehnica Timișoara, echipă cu care a încheiat ediția 1977/1978 a diviziei „A”, pe locul 3.

Miroslav „Mima” Giuchici a fost legitimat la echipa de fotbal Politehnica Timișoara, începând cu vârsta de 13 ani, dar a mai evoluat și pentru echipele U.M.T., Jiul Petroșani, Obilici Sânmartinul Sârbesc (Divizia „C”) și Progresul Timișoara. Fotbalistul s-a retras din activitatea competițională în anul 1989, în urma unui turneu desfășurat la Timișoara, la care au participat echipele Politehnica Timişoara, Progresul Timişoara, U.M.T. şi F.C. Bihor.

După încheierea activităţii de fotbalist, Miroslav „Mima” Giuchici a devenit antrenor și a pregătit grupele de copii, unde a obţinut rezultate notabile cu generaţia ’80 (un loc trei la un turneu de fotbal în Marsillia).

În anul 1993, Miroslav „Mima” Giuchici a creat propria şcoală de fotbal, F.C. „Srbianka - Giuchici”, primul club privat din România de după 1989.

Cornel Seracin