Filarmonica „Banatul” din Timișoara continuă seria concertelor din stagiunea 2017/2018, iar miercuri, 23 mai și vineri, 25 mai va desfășura noi spectacole. 

Miercuri, cu începere de la orele 19, în Foaierul Sălii „Capitol”, melomanii sunt invitați la un concert de trompetă, bas și orgă, în interpretarea soliștilor Corneliu Meici, Lucian Onița, Cristina Struța și Felician Roșca. Se va interpreta, Henry Purcell, Johann Pachelbel, Johann Sebastian Bach, Johann Christian Bach, Georg Friedrich Händel, Ludwig van Beethoven, Alessandro Scarlatti și Martin Schneider.

Vineri, 25 mai 2018, cu începere de la ora 19, pe scena din Sala „Capitiol” se va desfășura un nou program de concerte spectacolul urmând să fie dirijat de maestrul Radu Popa. Din programul concertului remarcăm, Concertul pentru pian şi orchestră nr.2 în sol minor op.22 de Camille Saint-Saëns, „Dansul celor şapte voaluri” din opera Salomeea de Richard Strauss şi - de acelaşi compozitor - Suita „Cavalerul Rozelor”.

Întreaga carieră de interpret, muziciolog, și mai ales compozitor al lui Camille Saint-Saëns, îl plasează ca figură importantă în istoria culturii franceze moderne. Considerat de specialiști „unul dintre cei mai mari pianişti şi organişti de la sfârşitul secolului XIX”, Camille Saint-Saëns a compus al doilea concert pentru pian, care este cel mai îndrăgit dintre cele cinci concerte pentru pian.

„Scris în manieră romantică, el conţine teme melodioase şi expresive, pline de spiritualitate. Partitura pianului este plină de forţă şi de pasaje briliante de virtuozitate, ca urmare a faptului că Saint-Saëns cunoştea resursele expresive şi posibilităţile tehnice ale pianului. De altfel, în 1868, imediat după ce l-a compus, s-a grăbit să-l cânte în premieră, probabil din dorinţa de a epata publicul cu noua sa compoziţie”, a transmis despre acest spectacol, concertmaistrul Mircea Tătaru.

Ivitații de vineri, la Sala „Capitol”, vor asculta varianta Concertului pentru pian şi orchestră nr.2 în sol minor op.22 de Camille Saint-Saëns, în interpretarea pianistului Horia Mihali.

„Dansul celor şapte voaluri” din opera Salomeea de Richard Strauss este o dramă într-un act, după poemul cu același nume de Oscar Wilde, acțiunea piesei având loc la începutul erei creștine. Întreaga poveste se petrece pe marea terasă a palatului lui Irod cel Mare, guvernatorul Iudeei, din tipul primului împărat al Imperiului Roman, Octavianus Augustus Caesar. Nepoata guvernatorulului, Salomeea, o tânără cu moravuri îndoielnice, dorea să-l sărute pe Ion Botezătorul, închis într-o fântână a platului. Ion a refizat acest sărul, iar Salomeea și-a dus ambiția de-al săruta pe Botezător, mai departe. Cu gândul mereu la obsesia sărutului, Salomeea refuză să mănânce şi să bea la ospățul pe care îl ține Irod, iar guvernatorul îi cere să danseze pentru el. Acesta este momentul dansului, moment muzical extraordinar, care a făcut această operă celebră. 

„Ascultând opera în transcripţie, la o expoziţie de piane, Gustav Mahler spunea că ar fi inspirat ca Strauss să adauge şi o scenă de balet care să aducă un plus de senzualitate şi forţă malefică desfăşurării acţiunii. Acesta s-a conformat, rezultatul fiind spectaculoasa muzică. Aşadar dansul a apărut ulterior compunerii operei”, a transmis concertmaestrul Mircea Tătaru.

Suita „Cavalerul Rozelor” de Richard Strauss va încheia concertul de vineri, de la Filarmonica „Banatul”. 

Strauss reaudce, cu „Cavalerul Rozelor”, farmecul vieții sociale și al ambianței vieneze a secolului al XVIII-lea, premiera suitei având loc în ianuarie 1911, la Dresda. Strauss avea să asimileze influenţele lui Wagner, să parcurgă estetica lui Brahms, Liszt şi Bruckner, dar se va detașa de aceștia și afirmă „o artă unică şi valoroasă, o soluţie valabilă pentru arta lirică a primei jumătăţi a secolului trecut”. Hugo von Hofmannsthal a făcut un film cu subiectul operei „Cavalerul Rozelor”, dar filmul se abate de la desfășurarea evenimentelor din operă. „O mică orchestră a cântat în timp ce se derula filmul. Forma finală a suitei, pe care o vom asculta în interpretarea orchestrei simfonice a filarmonicii, se spune că ar fi fost realizată tot de un compozitor necunoscut azi, dar care în 1945 ar fi avut acceptul lui Strauss pentru această variantă. În continuare, ea este aşteptată cu bucurie pe scenele de concert şi înregistrează numai succese”, a transmis concertmaestrul Filarmonicii „Banatul” din Timișoara, Mircea Tătaru.

Cornel Seracin