Marți, 28 noiembrie, filiala Timișoara a Academiei Române, în Aula Academiei, împreună cu invitații săi, poetul timișorean George Lână a dăruit literaturii române, literaturii din acest colț al Europei, o nouă parte din inima sa. Universul liric al lui George Lână a fost completat odată cu lansarea celui de-al șaptelea volum de versuri, volum care se numește „Concert de trompetă în vie”. 

„Concert de trompetă în vie” este cel de-al doilea volum lansat în acest an, primul volum din anul 2017 fiind unul în care poetul împărtășește celor tineri, prin intermediul eseului, câte ceva din tainele și meșteșugul poeziei. Volumul a fost lansat la sfârșitul lunii martie și se numește „Atelierele lui George. Din tainele și meșteșugul poeziei”. 

Noul volum de versuri, „Concert de trompetă în vie”, aduce, față de celelalte șase volume, noul în creația lirică a poetului George Lână. Poet empiric, bazându-și poeziile doar pe experiențe trăite în viața sa de zi cu zi, George Lână își începe noul volum cu poezia intitulată „Sfârșitul lui mai”, versurile acestei creații fiind izvorâte din amintirea accidentului vascular pe care autorul l-a suferit cu câțiva ani în urmă, chiar la sfârșitul lunii lui Florar. Poezia „Sfârșit de mai” începe cu versurile, „Mi-au adormit definitiv/ opt milimetri din trup/ și Îngerul/ la sfârșitul lui mai...”, iar finalul poeziei este unul al triumfului spiritului, final care confirmă proverbul din bătrâni care spune că „Ceea ce nu te ucide, te face mai puternic”, puterea lui George Lână, în urma acelui accident vascular, stă în spiritul său, „Mi-au adormit definitiv/opt milimetri din trup/și la aceeași comandă discretă/în echivalență prind a-colți/tot atâția milimetri de Spirit”.

Referindu-se la cartea lansată, poetul George Lână a vorbit astfel în timpul lansării noului său volum: „Este a doua carte în acest an, este un fel de tur de forță. Am reușit, mi-am găsit ritmul, iar acuma parcă sunt mânat de o altă forță. Sper să mă țină și brăcinarul, cum se zice, pentru că nu-i tocmai simplu, adică sănătatea nu mai este aceeași, e foarte clar și, măcar câtă este să o pot exploata așa cum vreau. Cartea este cu poeme absolut noi. În carte nu fac altceva decât să respect volumul de dinainte (cartea lansată anul acesta, la sfârșitul lunii martie n.r.)”.

Despre poezia cărții lansate, prof. Viorel Crainicu, autorul prefaței volumului „Concert de trompetă în vie”, a rostit următoarele: „Poezia aceasta trebuie citită în şoaptă, se vrea citită în şoaptă, nu poate fi recitată, nu poate fi declamată, nu poate fi strigată, spusă cu voce tare. E o poezie care se cere reluată vers cu vers. E o poezie care merge la suflet de la început. E o poezie care nu poat fi revendicată din alţii, adică nu i se pot găsi domnului George Lână nişte înaintaşi imediat. Este o poezie care poate pleca şi din poezia interbelică, poate pleca şi din şaizecişti, din optzecişti, are în ea şi fiorul, suflul de secol XXI. E o poezie care trebuie ţinută minte, trebuie luată ca un mesaj de inimă către inimă, e o poezie care trebuie ţinută la inimă, dar ţinută şi în buzunar, pentru ca la nevoie să o putem folosi ca argument indubitabil pentru cei ce ar vrea să o minimalizeze”.

Volumul lansat cuprinde aproximativ 145 pagini, de-a lungul lor fiind prezente 50 de poeme. Volumul este unul bilingv, român-englez, traducerea poeziilor în limba engleză aparținând prof. Antuza Genescu. Cartea a fost editată la Editura „Waldpress” și a apărut cu sprijinul câtorva finanțatori și sponsori, printre care amintim aici, Consiliul Local și Primăria Giroc, Cecilia și Gigi Borodi (Timişoara), Maria și Ghiță Bumbuc (Recaş), Draghiţa şi Viorel Matei (Cenad), Diana şi Radu Robescu (Timişoara), Luca, Cristina şi Nicu Szabo (Timişoara) etc.  

„Concert de trompetă în vie” cuprinde poezii pe care poetul George Lână le dedică familiei sale, soției Mihaela („Stârnești invidie”), fiicelor, Mădălina Maria și Georgiana („Scrisoare” și „Ești fiica mea”), nepotului Vlad, născut anul acesta în 8 octombrie („Duminică, 8 octombrie a.c.”), mamei sale („Mama se stinge”), finului-filosof, Dan Sgârță („Hegel și cariera de piatră”), prietenilor („Este darul Divin”). Pomul de Crăciun nu a fost uitat în acest volum, poezia „Pom de Crăciun” amintind că sărbătoarea Nașterii lui Hristos este o sărbătoare a Familiei, a întregirii ei. Rugăciunea are o poezie dedicată în volum, „Rugăciune scurtă”, cele patru versuri trimițându-ne spre drumul înțelepciunii divine, al maturității depline.

Despre titlul volumului, poetul George Lână a vorbit astfel în timpul lansării: „Cu mulți ani în urmă, la Casa Universitarilor (cea veche, de pe Paris), am stat de vorbă cu un amic, și mi-a povestit o chestie care mi-a rămas undeva, în străfunduri, și m-a obsedat o perioadă, am uitat de ea, și a revenit. Deci, omul era din județul Sălaj, unde sunt destule vii, se pregătea, dorea să intre la liceul de muzică din Zalău, și după muncă (munca în vie nu este așa de simplă) rămânea și exersa la trompetă. A și reușit să intre la liceu. Am exploatat acest moment. Am să-i mulțumesc. Trebuia să-i dedic, merita să-i dedic, măcar poezia, dacă nu și volumul”.

Invitat pentru a prezenta volumul, jurnalistul Lucian-Vasile Szabo, fondator, alături de autorul volumului, al Societății și ziarului „Timișoara”, a rostit următoarele în timpul lansării: „Acest nou volum de versuri al lui George Lână are un titlu foarte frumos. E provocator şi sună bine şi-n engleză. «Concert de trompetă în vie» este senzaţional, pentru că, de obicei în vie este linişte şi să mai vii cu trompeta..., rostul lumii se întoarce peste cap. Însă sunt lucruri care te trimit la un univers mai apropiat, nu neapărat casnic, dar cumva mai aproape de om, pentru că, până acum, George Lână ne obişnuise cu o poezie de respiraţie, cu o poezie cosmică, o poezie cu ancore cosmice. Tot timpul era, fie raportarea la divinitate, la Dumnezeu, fie legătura cu cerul, cu univrsul, cu stelele. Toată această lume s-a surpat în acest volum. Este un volum total diferit, într-un alt registru, scris în perioada aceasta de un om mult mai pământean, mult mai ancorat la nişte, nu în realităţi ale viţii, ci la nişte semne pe care le dă viaţa. Există o artă poetică, şi George Lână a plasat-o chiar în primele versuri din volum”.

Co-autor al Proclamației de la Timișoara, al cărei Punct 8 nu a fost aplicat vreodată, George Lână inserează noul său volum de versuri cu această cifră opt. Astfel avem poezia intitulată „Ziua a opta”, iar în câteva versuri ale primului poem din volum, cifra 8 apare din nou „opt milimetri”, volumul încheindu-se cu poezia dedicată nepotului Vlad, „Duminică, 8 octombrie a.c.”.

Se cunoaște semnificația acestei cifre în credința creștină, opt reprezentând ziua Paștelui, Sărbătoarea Învierii, ziua negăsindu-și locul în sistemul săptămânal al celor șapte zile. Astfel avem sugerat prin această cifră opt din poeziile acestui volum, un mesaj strâns legat, poate, de Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, mesaj pe care autorul speră să-l întrupeze, peste ani, generațiile ce vor veni, generații care vor avea maturitatea deplinei înțelepciuni pentru a rupe timpurile nefasate și a deschide calea unei lumi a Eroilor fără vârstă, fără timp, fără oprire și fără loc, a Eroilor Înviați, a Eroilor care au înlocuit pierderea trupului, cu regăsirea Spiritului, a Eroilor Liberi.

Volumul mai conține, pe lângă prefața intitulată „Deșiră-te, fir de aur...”, o postfață semnată de filosoful Dan Sgârță și intitulată „George Lână sau seducția arhetipului”, o scurtă biografie a autorului celor 50 de poezii din volum și mulțumirile poetului adresate finanțatorilor și sponsorilor acestei cărți. 

  

Cornel Seracin