Cea de-a treia ediție a proiectului „Diplomatic Art” a luat startul în iulie, propunându-și, în anul aniversării a 300 ani de la nașterea lui Francesco Griselini și cel al comemorării a 230 ani de la trecerea întru eternitate a savantului, să readucă în memoria locului călătoriile bănățene ale vestitului cărturar venețian din secolul al XVIII-lea.

Francesco Griselini s-a născut în Veneția la data de 12 august din anul 1717 și a fost fiul lui Marco (numele său era Greselin, italianizat ulterior de către fiu), țesător și vopsitor de mătase, și al Elisabetei Sperafigo, fiică a unei familii milaneze, comerciante de mătase. Cititor al filosofilor francezi, englezi, italieni, dar și al cărților de fizică, chimie, botanică, geologie, agricultură, industrie, comerț, Griselini, conform gustului enciclopedic al epocii, a scris comedii, eseuri literare, științifice, istorice și economice, a realizat și condus ziare literare, economice, științifice, dicționare.

În luna august 1774, Griselini a plecat din Veneția, urmându-l pe contele Giuseppe Brigido într-o călătorie în Banatul de Timișoara, de la Trieste până la granițele Imperiului otoman. Griselini era pasionat de antichitate, resurse naturale, costume, istoria țărilor pe care le-a traversat. Câteva impresii la cald despre această călătorie au apărut în „Giornale d'Italia”, în timp ce altele au fost colectate într-o operă pregătită pentru guvernul austriac pentru a fi utilizate în administrația habsburgică. Peste câțiva ani, atunci când acesta se afla la Milano, au ieșit din tipar lucrările „Lettere odeporiche”, cu o parte de amintiri și observații privind Banatul de Timișoara, și apoi „Aus dem Versuch einerpolitischen und natürlichen Geschichte des Temeswaren Banats in Briefen” (Viena 1780).

Cartea „Lettere odeporiche. Ove suoi viaggi e le di lui osservazioni spettanti all storia naturale ai costumi di varia popoli e sopra piu altri interesanti si descrivano” („Jurnal de călătorie. Observații despre istoria naturală, obiceiurile diferitelor comunități și descrierea altor obiective interesante”), cunoscută în română sub titlul „Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei”, a intrat în circuitul istoriografic prin intermediul traducerii în limba germană, traducere aparținând mineralogului Ignaz von Born și intitulată  „Versuch einer politischen und natürlichen Geschichte des Temesvarer Banats im Briefen an Standespersonen und Gelehrten” („Încercarea de a face o istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei în scrisori către notabilități și cărturari”). Pentru vremea la care a fost redactată este vorba de o excelentă și detaliată prezentare a geografiei, istoriei, economiei și a populațiilor regiunii. Francesco Griselini a petrecut câțiva ani în Banat (1774-1777) și a lăsat moștenire o mărturie foarte bine documentată, popularizînd-o în mediile academice occidentale, milaneze, florentine, venețiene, vieneze, suedeze, franceze, germane. Fiecare capitol este adresat câte unui savant și academician al epocii, capitolele cărții fiind redactate sub forma unor scrisori în care sunt inserate descoperirile aparținând mai multor discipline științifice.

Cu trecerea timpului, cartea a devenit importantă pentru culturile italiană și română, pentru intelectualitatea și clasa politică austriacă și central-europeană și aceasta pentru că descria pentru întia oară condiția civilă, antică, medievală şi modernă a regiunii; prezenta monumentele şi operele de artă; vorbea despre apariția industriei în Banat; discuta caracterul şi calităţile populațiilor; arăta nivelul de ignoranţă sau de pricepere al acestora în comerț și în agricultură.

În expoziția deschisă joi, 2 noiembrie, la Galeria „Helios” din Timișoara, tema propusă este legată de conceptul de „acasă” în relație cu cel de „strămutare”, totul pornind de la o călătorie de cercetarea realizată în Banat, cu ajutorul Asociației „Prin Banat”, de către antropologul italian, profesor Francesco Marano și artistul vizual Sandro Bracchitta. Cei doi italieni au parcurs un traseu descris de Francesco Griselini în cartea sa ce a fost tradusă în limba română cu titlul de „Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei”. 

Expoziția este organizată de Uniunea Artiștilor Plastici, filiala Timișoara, Asociația „Diplomatic Art” (artist vizual, profesor Ciprian Chirileanu, artist vizual Renée Renard, istoric de artă dr. Maria Orosan-Telea) în colaborare cu Consulatul Onorific al Italiei la Timișoara. Expoziția face parte din cea de-a doua etapă a proiectului acestei a treia ediții a „Diplomatic Art”. Prima etapă a avut loc în vara acestui an (25-27 iulie) și a fost organizată de Asociația „Prin Banat”, călătoria de cercetare a celor doi italieni (profesor Francesco Marano și artistul vizual Sandro Bracchitta) reliefând o parte a prezenței culturii italiene în Timișoara și în Banat.

Expoziția „Casă și strămutare” a fost inaugurată în prezența Excelenței Sale, domnul Niccolo Maso, Consul Onorific al Italiei la Timișoara, a profesorului antropolog și artist vizual, Francesco Marano, a președintelui consiliului de administrație al Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Timișoara, domnul  Szekernyés János, a vicepreședintelui consiliului de administrație al U.A.P., filiala Timișoara, profesor Ciprian Chirileanu, a istoricului de artă dr. Maria Orosan-Telea (curator), dar și invitați.

Cuvântul de deschidere al expoziției a fost rostit de președintele Consiliului de Administrație al Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Timișoara, critic și istoric de artă Szekernyés János, domnia sa trecând în atenția celor prezenți, câte ceva din relațiile italo-române de-a lungul istoriei (au fost amintite câteva din personalitățile din Banat care au avut legătură cu peninsula italică și câteva din personalitățile din peninsulă care au intrat în contact cu spațiul bănățean), considerând că: „Avem de-a face cu o expoziție specială, aniversară și care este un lucru de felicitat, care merită multă recunoștiință fiindcă, pe de o parte, este ediția a treia a unui proiect ambițios, «Diplomatic Art», care și-a propus să prezinte artiștii acelor state, acelor țări care au consulate în orașul Timișoara, pe de altă parte că aduce omagiu timpului istoric al acestei lumi, a Banatului. (...). Deci, iată o expoziție care ne dă prilejul să medităm, să gândim la aceste relații care există între cele două state, sau să le spunem între un stat și o zonă, respectiv între Italia și România, Italia și Banat”.

În expoziția deschisă la Galeria „Helios” din Timișoara, expoziție intitulată „Casă și strămutare”, găsim, pe lângă clasicele desene, fotografie, film documentar, video, video-art (scurte filmări poetice) în acompaniament de muzică semnată de profesor-antropolog Francesco Marano.

Inițiator al proiectului „Diplomatic Art”, vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Timișoara, profesor Ciprian Chirileanu a citit o scurtă prezentare a celei de-a doua etape a proiectului acestei a treia ediții a evenimentului, după care a rostit invitaților prezenți la deschiderea expoziției: „Bine ați venit la a treia ediție, după o pauză de un an! Am considerat că primul eveniment din proiectul «Diplomatic Art», odată cu înființarea Asociației «Diplomatic Art», o să înceapă cu Consulatul Italiei, având în vedere că este prima misiune diplomatică înființată în Timișoara, în 1922”

Despre expoziția deschisă la Galeria „Helios”, Consulul Onorific al Italiei la Timișoara, Excelența Sa, domnul Niccolo Maso, a rosti mai întâi mulțumiri tuturor invitaților  prezenți la vernisajul expoziției, după care a ținut să mulțumească Asociației „Diplomatic Art”, artistului Ciprian Chirileanu, Asociației „Prin Banat” și Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Timișoara. În continuarea cuvântului domniei sale, Niccolo Maso a rostit: „Eu cred că trebuie să punem în evidență un lucru. Vorbim des despre relațiile dintre Italia și România. Da, e adevărat, există un lait-motiv, ceva care ne leagă din punct de vedere istoric, dar cred că, cu această expoziție ne ghidăm un pic mai mult din punct de vedere antropologic și artistic. Este o abordare mai aparte. Mulțumesc mult pentru asta, domnului profesor Marano, și trebuie să ne concentrăm la ce înseamnă viața zilnică, obișnuințele pe care le avem, italienii și cetățenii români, care, până la urmă este foarte ciudat pentru că suntem destul de îndepărtați din punct de vedere geografic, dar suntem foarte aproape din punct de vedere antropologic. Dacă analizăm felul în care există relațiile familiare dintre părinți și copiii lor, vedem că suntem foarte, foarte apropiați. Asta este o legătură dintre ce s-a întâmplat și cu mulți ani în urmă. Ce a făcut domnul Griselini? A venit aicea de foarte departe, a venit din Italia, cu un anumit scop, tot antropologic, adică de a analiza ce se întâmplă în Banat, o zonă care pentru Imperiu era strategică, și, din cauza acestei importanțe, domnul Griselini a venit aicea și a analizat din punct de vedere geografic, statistic, antropologic, economic și din mai multe puncte de vedere”.

În cuvântul rostit la vernisajul expoziției, istoric de artă dr. Maria Orosan-Telea, curator, a prezentat artistul invitat, profesor-antropolog Francesco Marano și expoziția prezentă pe simezele galeriei „Helios”. Referindu-se la lucrările din expoziție ale prof. Marano, dr. Maria Orosan-Telea a spus: „...nu a expus foarte mult lucrările sale, pe care le face de prin anii '80, însă, în ultimii ani începe să prezinte publicului ceea ce face și lucrează în continuare în mai multe moduri de mijloace de exprimare, specifice artei contemporane”. Despre expoziția inaugurată, dr. Maria Orosan-Telea a spus: „...în expoziție mai avem o instalație care documentează un proiect anticipativ, un proiect de «Artă Relațională», realizat de Marano și de echipa sa de la Basilicata în 2016. Este vorba de documentarea unui obicei foarte răspândit în sudul Italiei (e răspândit și la noi, dar poate mai mult acolo, pentru că mamele italiene sunt foarte grijulii cu fiii lor, este recunoscut acest lucru). E vorba despre obiceiul de a trimite pachete cu mâncare făcută în casă, copiilor aflați departe de casă, la studiu, sau la muncă, sau în diverse alte situații, în care sunt departe de casă, iar aceste pachete făcute cu grijă, ambalate, în care mama pune nu doar hrană, ci și sentimente și un pic din inima ei, l-a determinat pe Francesco să documenteze din interviuri, (...), fotografic și, chiar având în expoziție o mostră de astfel de pachet, care conține produse specifice zonei Basilicata, de unde vine Francesco Marano, toate fiind însoțite de o serie de desene care ilustrează idea aceasta de hrană ca apanaj al ambianței familiale sau a sentimentelor de protecție, de protecție și de stare de bine pe care mama încearcă să o transmită odată cu pachetele. Mai avem în expoziție o serie de filme documentare bazate pe cercetările antropologice ale lui Marano, care la rândul lor evocă legătura foarte profundă pe care oamenii o au cu locurile în care s-au născut și au trăit o viață. Deci, «Casă și strămutare» acoperă diverse paliere ale acestei problematici a relației omului cu locurile sale și cu casa, care, până la urmă, este mai mult decât un loc, un punct de experiență și de trăiri, de relații umane”.  

Francesco Marano este profesor asociat la Universitatea Basilicata din Matera (orașul italian a fost desemnat Capitală Culturală Europeană în 2019) unde predă Etnografie, Antropologie vizuală și Antropologie și artă. Cercetările sale tratează problematici din aria antropologiei vizuale, a relației dintre antropologie și artă contemporană, autoetnografie, antropologie culinară și identitate culturală. Printre publicațiile sale principale se numără „Camera Etnografica. Storie e teorie di antropologia visuale” (Milano, Franco Angeli, 2007), „Il film etnografico in Italia” (Bari, Edizioni di Pagina, 2007), „L’etnografo come artista. Intrecci fra antropologia e arte” (Roma, CISU, 2013), „Fare a occhio. Antropologia della cucina in Basilicata” (Matera, Altrimedia Edizioni, 2015).

Francesco Marano conduce revista „Visual Ethnography” (www.vejournal.org), coordonează secțiunea de cercetări interdisciplinare „Walking on the Line” (Altrimedia Edizioni) și site-ul Visualanthropology.net. Este autor de documentare prezentate la festivaluri internaționale de film etnografic.

În cuvântul domniei sale rostit la vernisajul expoziției, prof. Marano a ținut să mulțumească tuturor celor care au intervenit în realizarea celei de-a treia ediții a proiectului „Diplomatic Art”. Despre lucrările pe care le-a realizat și expus în Galeria „Helios”, prof. Francesco Marano a declarat următoarele pentru săptămânalul Timișoara (partener media la acest eveniment): „Sunt sugestii care vin transmise cu ajutorul televiziunii, deci pe canalele media, desene animate, publicitate. Aceste transmisii media care vin, le percep, le prelucrez mental și în final ajung la rezultatul ce se vede pe lucrările de aici. Desenele sunt în urma unei analize mentale. Unele vin din partea revistelor de benzi desenate. Imaginile sunt filtrate prin ochii proprii și sunt realizate în funcție de propriile trăiri, ceea ce am trăit prin viață, prin ce evenimente am trecut, iar desenele au ajuns în stadiu acesta și datorită experienței anterioare prin care am trecut. În toate aceste imagini își pun amprenta și experiențele de viață”.

Cea de-a treia etapă a „Diplomatic Art”, ediția a treia, va avea loc în primăvara anului 2018 și va consta într-o expoziție realizată de artistul vizual Sandro Bracchitta (Ragusa, Sicilia).

Expoziția „Casă și strămutare”, deschisă la Galeria „Helios” din Timișoara, va putea fi vizitată până în data de 15 noiembrie 2017.

      

Cornel Seracin