Seria de manifestări „Café 21” face parte din etapa StartUp 2017-2018 a proiectului Timişoara2021 şi se încadrează în strategia Asociaţiei pentru a se adresa publicului nou, prin intervenții culturale a căror ţintă este implicarea publicului, prin dezvoltarea spiritului critic, prin angajarea publicului în câteva dezbateri pe teme europene, toate acestea prin dezbateri publice.

Primul episod din seria dezbaterilor publice „Café 21” a avut ca temă de discuţie „Comunităţile: Europa comunităţilor?”. Cel de-al doilea episod al seriei de manifestări „Café 21”, desfăşurat în curtea interioară a casei sârbești din Piața Unirii, a avut ca temă a discuţiei „Oraşul: Spaţiul public şi interesele private”.

În pregătirea evenimentului s-a pus întrebarea „Ce facem cu spațiile private și interesul public?”. Seara de „Café 21” a țintit orașul, încercând să ofere un răspuns la întrebările: ce se întâmplă cu spațiul public?, unde ne întâlnim?, ce se întâmplă când spațiul public și cel privat nu sunt în armonie unul cu altul?, ce anume din patrimoniul nostru trebuie să protejăm și cum vom construi în viitor? şi ce are a face cultura cu toate acestea?

Moderatorii dezbaterii au fost Simona Neumann, director executiv a Asociaţiei Timişoara-Capitală Culturală Europeană 2021, şi Chris Torch, director artistic al Asociaţiei. Invitaţii dialogului au fost, alături de cetăţeni, arhitecţii Samu Szemerey şi Simina Cuc, iar formaţia „Vera and Friends” a asigurat acordurile muzicale specifice momentului.

Samu Szemerey a sosit la Timişoara, pentru această dezbatere, din Ungaria, Budapesta. Este arhitect, urbanist, fondatorul Centrului Urban de Arhitectură Contemporană, și expertiza sa este o combinație între tehnologie, inovație, industrii creative, spațiu construit, istoria arhitecturii reflectată în mass-media și multe altele despre care a vorbit la dezbatere. A fost invitat la dezbatere pentru că a avut foarte multe inițiative de intervenții culturale în spațiul public, despre care a povestit, iar pe marginea celor povestite s-a încropit o discuţie la care a luat parte publicul. În discursul susţinut, arhitectul maghiar a adus nenumărate exemple de colaborare a celor două componente, public-privat. Totul, în concepţia sa, fiind doar o chestiune de idelogie sau de schimbare corectă a acesteia. 

În intervenţia domniei sale, fostul arhitect şef al municipiului Timişoara, prof. Sorin Ciurariu, a spus: „Timișoara e un oraș dificil. În 2006, când am ajuns aici, am prins începutul unui val de investiții private, care în 2008 era mult peste ceea ce oricine și-ar fi putut imagina. Încă depășise demult realismul şi ajunsese într-o zonă speculativă. În aceste condiţii, fiecare a vrut să-și maximizeze profitul și problema profunzimii abordării nu exista. Era de ieri pe astăzi, dacă se poate. Când s-a întâmplat ce s-a întâmplat, am avut câteva discuții cu societatea civilă, cu forme de organizare care până atunci erau foarte ascunse și aproape imposibil de a se manifesta și am spus un lucru foarte interesant, și anume că vremea în care investițiile cad este vremea în care, de fapt, societatea tocmește aceste layere culturale și profunde și-am avut o șansă extraordinară ca targetul nostru de a fi candidați și reprezentanți ca și Capitală Culturală să se nască pe acest fond. Structurile care s-au creat sunt diverse și, de multe ori, nu neapărat organizate după aceleași principii, după aceleași standarde. Din prezentarea de aici, rezultă o concluzie: după 12 ani de activitate, încet-încet, începi să te focalizezi către rezultat. Acest lucru simt că se întâmplă în Timișoara. Când vorbim de dezvoltare urbană, nu putem vorbi de dezvoltare urbană eficientă. Dacă facem asta, am pierdut de la început bătălia. Trebuie să vorbim despre o dezvoltare urbană de calitate, și asta a fost șansa noastră. Acum lucrurile au revenit către un normal. Din nou există un val al inițiativei private, din nou există o presiune a pieței, să zicem, a dezvoltatorilor imobiliari, pentru a-și realiza interesul, dar în același timp există foarte multe layere de conștiență că dezoltarea orașului nu se mai poate face doar pentru interesul privat”.

Simina Cuc, arhitect și membru al Ordinului Arhitecților din România (O.A.R.), în intervenţia sa şi-a exprimat dorinţa de a lăsa la o parte informaţia şi a împărtăşi publicului prezent la dezbatere câteva întrebări care au rezultat în urma experinţei desfăşurate în timp la Ordinul Arhitecţilor, cu ocazia diferitor evenimente culturale desfăşurate. 

Tânăra arhitectă a spus: „De fiecare dată când spunem spaţiu public-interes privat, am senzaţia că folosim sintagma leu şi zebră, pradă-prădator. Dar aş face o foarte mică corecţie, o nuanţare care să fie extrem de importantă. E un fel de subiect tabu. Dacă vorbim de interes privat, tot ce uităm să spunem este că nu este vorba de un interes extrem de justificat, mai ales în lumea contemporană în care antreprenoriatul şi acest sistem economic sunt bazate pe investiţii, pe bani; banul este o noţiune extrem de importantă în zilele de astăzi. Este vorba de procesul de lăcomie. Una este să fie un inters generat de lăcomie şi alta este să fie un interes privat, generat pur şi simplu de dorinţa de a face profit, şi aici întrebarea este: cât profit faci, în urma spaţiului public?”.

În intervenţia domniei sale, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, arhitect Ştefan Ţigănaş, s-a referit astfel la tema public-privat: „Cred că discutăm despre echilibru şi cred că subiectul acesta, spaţiu public-interes privat înseamnă, de fapt, nişte relaţii biunivoce, înseamnă că spaţiul public are nevoie de interes privat şi atunci când el e lipsă, trebuie creat”. 

Seria dezbaterilor publice „Café 21” merge mai departe, urmând a se realiza încă patru întâlniri anul acesta, în alte locaţii din municipiul Timişoara, unde cetăţenii municipiului sunt invitaţi să-şi exprime opiniile într-un cadru relaxat, informal, în calitate de cetățeni europeni activi, conectați la lume și implicați în viața comunității.

Temele următoarelor discuţii din seria „Café 21” sunt: 5 septembrie - „Cetățenia: Cum au loc schimbările?”; 3 octombrie - „Mobilitatea: Un oraș de tranzit?”; 7 noiembrie - „Globalizarea: Schimbări mici la scară mare?”; 19 decembrie -„Sustenabilitatea: Cu ce costuri?”.

La întâlniri este așteptată orice persoană care are ceva constructiv de spus, pentru a regândi împreună orașul.

Cornel SERACIN