În prezența unui eşantion reprezentativ al publicul timişorean, al autorităților locale şi judeţene, a numeroşi invitaţi, în Sala Multifuncţională a Palatului Administrativ din municipiul Timişoara, Asociația Timișoara - Capitală Culturală Europeană a lansat programul cultural al etapei „StartUp” ( 2017 - 2018), program care face parte din strategia de implementare a proiectului „Timişoara2021”.
Pe lângă prezentarea etapei „StartUp” (2017-2018), Asociația Timișoara - Capitală Culturală Europeană a prezentat ce a făcut până acum, ce va face în continuare şi, mai ales, modul în care va lucra pentru implementarea proiectului „Timişoara2021”
Proiectul „Timişoara2021” va avea impact atât asupra municipiului Timişoara, asupra întregii regiuni D.K.M.T., un impact naţional, dar şi asupra Europei, Asociaţia Timişoara - Capitală Culturală Europeană urmând să lucreze, în cadrul acestui proiect, cu parteneri locali, naţionali, din regiune şi europeni.
Programul cultural al etapei StartUp (2017-2018) este derulat de Asociația Timișoara - Capitală Culturală Europeană și este finanțat de Primăria Municipiului Timişoara, Consiliul Județean Timiș, Guvernul României, sectorul privat, fonduri europene (trebuie atrase), finanţarea venind şi cu ajutorul partenerilor.


În etapa de „StartUp” („Lansare”), Asociația Timișoara - Capitală Culturală Europeană va activa şi reactiva legăturile cu societate civilă, apoi se va trece la dezvoltarea profilului cultural al orașului. Cu ajutorul operatorilor din turism se va trece la dezvoltarea turismului cultural, pentru aceasta va conta şi pe o colaborare internațională (fiind vorba de un proiect european). Pe partea birocratică se va trece la recrutarea de personal şi la o readaptare din punct de vedere organizațional.
Despre ceea ce înseamnă, in extenso, „StartUp”, Chris Torch, director artistic al Asociaţiei Timişoara - Capitală Culturală Europeană, , a spus: „Este o etapă în care se caută şi se testează noi produse culturale şi atragerea publicului spre ele. Vrem să legăm colaborări cu societatea civilă, cu instituţiile culturale, să contribuim la rezolvarea aspectelor financiare, la dezvoltarea relaţiilor internaţionale, dar şi la dezvoltarea renumelui oraşului”.


Aşa după cum ştim, sloganul de candidatură al municipiului Timişoara pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 a fost, „Luminează oraşul prin tine!”, slogan care a rămas şi după ce Timişoara a primit recomandarea pentru Capitală Culturală Europeană 2021. Simona Neumann, director executiv a Asociaţiei, reamintind acest slogan în debutul prezentării etapei „StartUp”, a construit un scurt mesaj pornind de aici: „Sloganul «Luminează orașul prin tine!» are o semnificație concretă, Timișoara fiind primul oraș cu luminat public, stradal, din Europa și are şi o semnificație metaforică, Lumina înseamnă energie civică, înseamnă civism, înseamnă participare, înseamnă Lumina din noi, dar și din comunitate, și toate acestea se bazează pe un set de valori pe care noi dorim să le promovăm la nivel european. Valori care sunt ale Timișoarei și comune Europei. E vorba de interculturalitate, multiconfesionalism, spirit anteprenorial și spirit civic. De ce avem nevoie de aceste valori și să le potențăm prin intervenții culturale? Pentru că, din păcate, trăim într-o Europă tulbure”.


În discursul rostit, chiar în partea de început a momentului prezentării etapei „StartUp”, Chris Torch, director artistic al Asociaţiei, a punctat următoarele: „Eu am o idee. Aceea că adevărata transformare în Europa începe în comunitățile locale, în căutarea cărora suntem acum. Timișoara este un context, un supliment care vine să se adauge la construirea ideii de transformare care este, deja, Timișoara. Timișoara, cu tot specificul ei, cu cetățenii ei, în spiritul lui '89, care a reinventat proiectul european. Dar, este un punct pe care vreau să-l fac clar aici; nu este vorba despre Europa care ar dori să se impună asupra Timișoarei, ci despre Timișoara care să-și găsească o voce a schimbării pentru un proiect european.”


Pentru a fi pusă în aplicare viziunea artistică, Asociaţia a imaginat, împreună cu cetăţenii oraşului, un program cultural pentru anul 2021, sub forma unei călătorii. Această călătorie se va desfăşura pe trei teritorii: oameni, locuri și conexiuni. Harta programului cultural a fost explicată de Chris Torch, director artistic al Asociaţiei.
Harta întregii idei, „Timişoara 2021”, începe cu „Power Station”, un program ambițios care pune în centrul său oamenii, considerând că investiția în oameni, în pregătirea și-n competențele lor, este cea mai importantă moștenire soft, intangibilă, pe care Asociaţia doreşte să o lase moştenire după anul 2021.


Simona Neumann, director executiv al Asociaţiei, a vorbit despre ceea ce a făcut Asociaţia, începând cu luna ianuarie: „Din luna ianuarie, până acum, am avut foarte multe întâlniri cu operatori culturali, cu artiști din sectorul independent și, desigur, înainte de aceasta am definitivat modul, strategia prin care vom implementa programul cultural pentru anul 2021. E vorba de o etapă de «StartUp» care se desfășoară între anii 2017-2018; o etapă de acțiune și producție propriu-zisă, începând cu anul 2019, până în anul 2021, practic, când se desfăşoară Anul Cultural, al Capitalei Culturale și, am pus un foarte mare accent, în corelare cu strategia culturală a municipiului Timișoara, pe moștenirea pe care anul 2021 o va lăsa”.


Referindu-se la subiecţii cărora Asociaţia urmează să se adreseze, Simona Neumann a spus că este vorba despre implicarea publicului, în primul rând a publicului care a luat contact cu programul Asociaţiei, acestui public urmând „să i se dezvolte gusturile prin noi intervenții artistice care nu au fost, sau au fost mai puțin aduse în Timișoara”. Programul urmează să se adreseze şi unui public nou „publicului pe care vrem să-l atragem. Cum vom face lucrul acesta? Prin intervenții culturale prin care dorim să implicăm publicul, prin dezvoltarea spiritului critic, prin angajarea publicului în câteva dezbateri pe teme europene și, în sensul acesta am inițiat deja și am lansat anul acesta, ciclul de dezbateri publice, „Café 21”.


Primul eveniment de amploare organizat anul acesta de Asociația Timișoara - Capitală Culturală Europeană va fi un spectacol de circ contemporan. Trupa Cirkus Cirkör din Suedia va avea cinci reprezentații la Timișoara, în Sala Sporturilor „Constantin Jude”, în luna noiembrie. Aceste spectacole vor fi completate prin organizarea workshop-urilor pentru copii și o sesiune de pregătire pentru școala de circ din Timișoara. Pentru elevi vor fi reprezentații gratuite. O altă activitate care va începe să fie conturată în vara aceasta, este proiectul „Mega Bega”, proiect care presupune realizarea mai multor spectacole pe apa canalului care traversează Timișoara. O altă direcție, pe care Asociaţia va acționa, este cea de pregătire a construirii, în Timişoara, viitorului Centru de Artă, Tehnologie și Inovare, care va rămâne orașului. Anul acesta Asociaţia va demara cercetarea „Modele pentru Timișoara” și va trece la consultarea părților implicate, în vederea construirii viitorului Centru de Artă, Tehnologie şi Inovare.


Prezent la programul de lucru al Asociaţiei Timişoara - Capitală Culturală Europeană, primarul Timişoarei, prof. univ. dr. Nicolae Robu, a rostit următoarele: „Mă bucur să văd sala plină la acest eveniment, ceea ce arată că suntem foarte interesați în continuare, noi, societatea timișoreană, de pregătirea așa cum se cuvine pentru anul 2021. S-a putut înțeleg și din prezentare, cât accent se pune și acum (și se va pune până la capăt) pe implicarea cât mai largă a comunității noastre. Eu nu pot fi mulțumit să văd că, un oraș, cel mai dinamic economic din România, cel mai prosper (toate cifrele ne arată cât de bine ne mișcăm pe aceste coordonate), nu vine cu sprijin pentru proiectele majore ale comunității. Este ceva de neînțeles. În toamnă, când am făcut un bilanț, aproximativ 80% din toți banii care au fost acordați până la acel moment, erau de la Primărie, 10% de la Consiliul Judeţean, 5% de la Fundația „Bega” și, mulțumesc domnului Cristescu, aici de față. Ajungem la 95 de procente și, abia 5% contribuția tuturor celorlalți, persoane fizice, juridice, firme și așa mai departe. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Noi am asumat o mulțime de obligați prin acest proiect și ele trebuie toate, absolut, duse la îndeplinire. Grosul banilor, tot locali sunt. Va trebui să avem resurse să implicăm comune și orașe din județ, așa cum s-a spus în prezentare, pentru că noi vrem să ne manifestăm ca o adevărată Capitală Culturală, și asta presupune să punem în valoare cu această ocazie și potențialități care zac, în județul nostru, nefolosite. Avem parteneriatele internaționale, avem relația cu Novi Sad, avem relația cu Grecia și nu mai vorbim de tot ce mai avem noi parteneriate, cu Szeged, cu Budapesta ș.a.m.d. Toate acestea costă, stimați concitadini. Vă rog să nu mă lăsați singur în campania de a convinge comunitatea să vină cu bani, alături de Primărie și de Consiliul Judeţean, principalii finanțatori”. Încheind discursul, primarul municipiului Timişoara a mulţumit celor prezenţi şi a adresat un îndemn tuturor cetăţenilor municipiului, „fiți în continuare alături de acest proiect, de echipa care a muncit foarte bine, muncește foarte bine în continuare și, în care eu am încredere că o va face până la capăt și asigur tot suportul meu”.


În intervenţia domniei sale, prof. univ. dr.Victor Neumann, manager-ul Muzeului de Artă Timişoara, a precizat următoarele, în cadrul şedinţei de lucru a Asociaţiei: „Trebuie să înţelegem şi o parte din istoria acestui oraş. Istoria acestui oraş nu are legătură cu etnicitatea, chiar dacă a existat o diversitate. Are o profundă legătură cu civismul. Oamenii care au vorbit mai multe limbi, n-au vorbit ca să se identifice cu o comunitate, neapărat, ci să se identifice, în primul rând, cu ceilalţi, cu care lucrau împreună. Asta înseamnă timişorean, iar multiculturalitatea e dublată de interculturalitate. Interculturalitatea înseamnă punţile de legătură între oameni, între culturi. Nu suntem singuri unii faţă de alţii. Feriţi-vă de segregaţionisme pe criterii comunitare, lingvistice, religioase ş.a.m.d. De acolo porneşte tot răul, iar noi, ca intelectuali, suntem obligaţi să aranjăm punţile de legătură între oameni. Acest oraş devine Capitală Europeană a Culturii, tocmai în sensul de a-şi recucerii civismul de altădată. Imaginaţi-vă că Timişoara interbelică, în interiorul României, era un model pentru toată România. Şi din punct de vedere industrial şi din punct de vedere comportamental şi din punct de vedere al relaţiilor între oameni. Gândiţi-vă numai la echipa de footbal Ripensia, care era o emblemă. Gândiţi-vă la echipa de polo a Ilsei şi la Clubul Ilsa care a existat în acest oraş. Gândiţi-vă la creşele şi grădiniţele pe care le avea fiecare fabrică. Asta a însemnat o civilitate. Această dimensiune trebuie să o recâştige Timişoara. Timişoara trebuie să devină inclusivă, nu exclusivă”.


Cea de-a doua parte a programului de lucru al Asociaţiei a fost destinată dialogului cu participanţii prezenţi în Sala Multifuncţională a Consiliului Judeţean Timiş, conducerea executivă şi artistică a Asociaţiei Timişoara- Capitală Culturală Europeană, primind întrebări şi problematizări din partea celor prezenţi în sală.


Cornel Seracin