Despre coincidență, Albert Einstein spunea că, „este felul lui Dumnezeu de a rămâne anonim”. Marele Anonim a decis pentru 12 iunie 2017, în Librăria „La Două Bufnițe” din Timișoara, în prezența autorului, Principele Radu al României, a prof. univ. dr. Vasile Docea și a foarte multor distinși invitați, să fie lansată monografia-album, „Povestea Castelului Peleș”.

Probabil că, dintr-un colț de cer, Regina Ana a România a jubilat văzând această lansare în librăria care poartă numele viețuitoarelor preferate de Majestatea Sa și a aplaudat ospitalitatea gazdelor, Oana și Raluca care au asigurat, împreună cu ceilalți angajați ai librăriei, optime condiții pentru unul din cele mai de seamă evenimente care au avut loc aici. Așadar, în analele Librăriei „La Două Bufnițe” va rămâne o zi însemnată 12 iunie 2017, dată la care, pragul ușii acestei adevărate „Casă a Cărții”, a fost trecut de Alteța Sa Regală Principele Radu al României pentru a dărui publicului bănățean „Povestea Castelului Peleș”. 

Prezentarea cărții a fost întocmită pentru public, într-un discurs rostit de prof. univ. dr. Vasile Docea, director al Bibliotecii Central Universitare „Eugen Todoran” din Timișoara: „Castelul Peleș este un simbol, și simbolurile le tratezi ca atare. Nu le poți evalua. Castelul Peleșul are, evident, o valoare materială cunatificabilă, dar dincolo de această valoare materială, rămâne valoarea sa de simbol, mai presus de orice încercare de a-l evalua, simbol care se confundă cu acela al Monarhiei din România. În ciuda valorii extraordinare a acestui monument, a valorii simbolice, în nicio librărie nu găsești nimic despre Castelul Peleș. Iată că, acum, în sfârșit, avem o carte, și nu orice fel de carte. Ea este realizată în întregime de Alteța Sa Principele Radu, este o lucrare monografică, dar dincolo de text sau în afară de text, ea cuprinde o mulțime de ilustrații. Dacă vă întrebați ce cuprinde această carte, pot să vă spun că are un conținut extrem, extrem de instersant. Autorul este un foarte bun cunoscător al literaturii de specialitate, despre Casa Regală și despre Castelul Peleș, folosește și citează literatura de specialitate, dar, dincolo de această strădanie, de această reușită, de altfel,  monografia-album pe care o avem în față este extrem de importantă și dintr-un alt punct de vedere.Veți vedea în cuprinsul textului că sunt enumerate, mai ales pe la subsolul paginilor și alte lucrări apărute în trecut despre Castelul Peleș. Nici una dintre ele, însă, și aici este un mare merit al acestui volum, nu aparține vreunui membru al Casei Regale. Deci, valoarea acestui volum constă și în faptul că avem aicea o perspectivă din interior, o perspectivă dinspre Casa Regală asupra a ceea ce înseamnă Castelul Peleș. Eu vă îndemn să citiți această carte”.

În discursul susținut cu ocazia lansării monografiei-album, Alteța Sa Regală Principele Radu al României a început prin a mulțumi „tuturor, pentru generozitate de a veni să petrecem câteva clipe din această după-amiază atât de frumoasă de vară, la Timișoara”, după care a transmis un gând de recunoștiință „gazdelor, care au deschis această, atât de frumoasă, tânără, Casă a Cărții, pentru volumul meu”.

În continuarea discursului, Alteța Sa Principele Radu a vorbit despre municipiul Timișoara, împărtășind celor prezenți gândul că municipiul bănățean i s-a relevat din nou în timpul lucrului la monografia-album „Poveștile Castelului Peleș”, descoperind puternice legături între municipiul Timișoara și instituția Reagală Română, aceste legături fiind date de faptul că și stema Timișoarei, asemenea stemei Regale, conține Coroana în componența sa. Despre Coroană, Alteța Sa Regală Principele Radu al României a rostit: „Coroana este și ocrotitoare unor virtuții care nu apar în Constituția României, cum ar fi, generozitatea sau simțul datoriei, modestia, profunzimea gândirii, iubirea, patriotismul. Nu te pedepsește nimeni prin lege, dacă nu le ai, dar te pedepsește cel de sus, fiindcă, de multe ori, cinismul, combinat cu inteligența, cum e astăzi, poate eroda enorm o societate și o poate aduce la punctul dispariției ei, dacă oamenii se încăpățânează să-și dezvolte egoismul în detrimentul generozității”.

Referindu-se la Castelul Peleș, distinsul oaspete a vorbit astfel: „Castelul nu este nici pe departe un muzeu, așa cum ni s-a spus nouă în ultimii 50 de ani. El a fost de la bun început, pentru că atât Regele Ferdinand, la urcarea pe tron în 1914, cât și predecesorul lui, fondatorul Castelului, au deschis porțile lui pentru vizitare, românilor și străinilor, din prima clipă. El n-a încetat să fie muzeu, niciodată, doar că, din 1948 și până în 2008, când proprietarul lui s-a întors, 60 de ani, el a fost numai muzeu, iar acesta a fost un neajuns al națiunii române, nu al Familiei Regale sau al clădirii. Ar fi prea puțin să se spună despre Castelul Peleș că e o clădire frumoasă, care adăpostește colecții. E remarcabil, dar nu e suficient. Această clădire e templul statalității românești. În ea s-au scris 150 de ani care ne-au adus astăzi pe noi, în 2017, în luna iunie, în acest fel, în această sală. Tot ce s-a scris important în acești 150 de ani, inclusiv acele momente grele din Războiul Rece, în care Regele trimitea mesaje de la Europa Liberă, (...) au ținut, în continuare, vie această formidabilă făclie care e simbolul statalității românești. Acolo s-au luat marile decizii pentru toate momentele importante din istoria noastră de după 1883, când Familia Regală s-a mutat în Castel. Tot acolo au fost trăite cele mai frumoase și cele mai sublime, cele mai teribile, cele mai descurajatoare momente pe care le putea trăi atât Coroana, cât și națiunea română, (...). Faptul că astăzi, 2017, acolo răsună Imnul Regal din nou și că a cincea generație îl locuiește și-i dă viață, pentru evenimente publice importante, e un foarte frumos fel de a servi prezentul și un lucru extraordinar de încurajator dacă este posibil, după atâția ani de rupturi, să vorbești despre această clădire în continuare la timpul prezent și, mai ales, la cel viitor, subliniind continunitatea și mai ales calitatea clădirii de a servi acelorași idealuri. El n-a devenit o gară, nici o bibliotecă, nici un teatru, cinema, hotel, cum s-a întâmplat cu atâtea edificii asemănătoare din Europa Occidentală, ci este în continuare Casa Regelui și sediul absolut al statalității noastre moderne. Așa că, datorită tuturor acestor motive, era neapărat necesar ca librăriile românești să aibă o carte despre povestea acestui Castel, nu neapărat despre felul în care a fost construit și în ce stil, ce colecții de taboluri, monede, decorații, sculpturi, mobile și vitralii are, ci, ce anume din ființa noastră națională se regăsește în incinta lui. Răspunsul e, aproape totul. APROAPE TOTUL!”

În finalul lansării volumului, gazdele evenimentului, Oana și Raluca, au mulțumit Alteței Sale Regale Principelui Radu al României, pentru prezența la Timișoara în vederea lansării acestei deosebite monografii ce conține un secol și jumătate din istoria statalității României, după care au invitat oaspeții să participe la sesiunea de autografe.  

Un moment deosebit, ce s-a desfășurat în timpul sesiunii de autografe, se cuvine a fi marcat în prezenta cronică a evenimentului de la Timișoara. Președintele Mișcării pentru Regatul României, domnul Ștefan Șiacovici, a înmânat Alteței Sale Regale Principelui Radu, un baston ce a fost al Familiei Mocsony, bastonul, cârja Dinastiei Mocsony reprezentând continuitatea drumului regalității pe care au pășit generațiile de elită ce au trăit în această regiune a țării, făurind, prin credința și efortul lor, statul național român modern. 

        

Cornel Seracin