Biblioteca Județeană Timiș a avut în 7 mai vernisajul expoziţiei de fotografie „Amazoana cu mop”, la Secția de Arte Deliu Petroiu, Bastion Theresia.
Pictorialul, realizat de Iuliu Theer, o are drept protagonistă pe prof. univ. dr. Adriana Babeți, scriitoare, autoare, printre multe altele, a lucrării „Amazoanele. O poveste”.
Conceptul din spatele pozelor prezintă o somitate a oraşului care se află în postura unei femei de serviciu. De fapt este o descriere pe cât de amuzant conceptualizată, pe atât de importantă, care trece de barierele societăţii ce catalogheză persoana în funcţie de postul pe care îl ocupă, dând forţă oricărei posturi în care se poate afla spiritul uman. 
Pozele, făcute în alb-negru, sunt axate în special pe postură, pe mesaj, explorând universul amazonian, cu un timp de expunere lung. Sunt imagini făcute cu pasiune de un fotograf dedicat cu întregul muncii sale.
„Nu este prima oară când ies din casă mascată, am mai practicat vreo zece variante de mascare, pui, ou de paşti, şoarece, brad etc. de-a lungul anilor. Am acceptat această sesiune foto cu fotograful Iuliu Theer care m-a lăsat să aleg cu ce să fiu costumată. Eu am întrebat, ce să fie, iepure, şoarec? El a spus că nu, avem o secţiune de promovare a spiritului care se cheamă scriitori în ipostaze trăsnite, scriitori măcelari. Eu am zis că vreau chirurg, mi s-a spus că a fost deja, atunci am zis scafandru, aviator, mi s-a zis că e prea greu şi atunci am zis că vreau femeie de serviciu. Zis şi făcut. Aşa că am stat vreo patru ore la Casa Tineretului, am ajuns în cele mai sorbide locuri, la tomberoane, un maldăr de gunoi, am spălat pe jos, am şters praful şi tot aşa.
Ne gândeam ce să facă o femeie de serviciu într-o bibliotecă. Şi am imaginat o mică fantezie care începe cu o privire disperată spre pavilioane, cărţi şi se termină în mod dramatic la groapa de gunoi”, a spus Adriana Babeţi.
Cu o bibliografie impresionantă, cartea Adrianei Babeţi, „Amazoanele. O poveste”, reprezintă o incursiune exhaustivă în lumea femeilor războinice, o călătorie virtuală ce porneşte din Antichitate şi ajunge până în secolul XXI. Printre „protagonistele” acestei poveşti fascinante se află Clorinda, Pentesileea, Brunhilda, Jeanne d’Arc, dar şi Diane Vernon, Hauteclaire, Ada Razu, domnişoara de Maupin sau Nikita, Beatrix Kiddo şi Lisbeth Salander. Femei de stirpe zeiască, după unii, fiinţe cât se poate de pământene, după alţii, amazoanele se regăsesc în opere istorice, literare sau artistice din toate epocile. Prezente la Diodor din Sicilia şi Strabon, ele i-au inspirat deopotrivă de Stendhal, Balzac sau Barbey d’Aurevilly, iar în epoca modernă au devenit eroine de film şi benzi desenate.
Andreea VASILESCU