Puţin cunoscut publicului, Heinrich Weidt a fost readus în prim-planul culturii Europei Centrale şi a Banatului prin prezentarea renumitului muzicolog şi istoriograf dr. Franz Metz, prezent la Timişoara în această săptămână.
Prezentarea muzicologului dr. Franz Metz a avut loc în Sala Baroc a Muzeului de Artă din Timişoara şi a adus în amintire nu doar activitatea lui Heinrich Weidt, ci şi a altor muzicieni celebri din a doua jumătatea a secolului XIX, distinsul domn Metz confirmând spusele unui celebru istoric român ce susţinea că a scrie o biografie implică aducerea în atenţia celor interesaţi şi a altor personalităţi ce au intrat în legătură cu subiectul principal al acelei biografii.
Heinrich Weidt a fost un renumit compozitor ce a trăit în Imperiul Roman de Naţiune Germană în secolulul XIX, aducându-şi o contribuţie importantă la îmbogăţirea spirituală a Imperiului, prin compoziţiile sale şi prin întreaga sa activitate depusă în slujba muzicii clasice. S-a născut la Coburg în anul 1824 şi a locuit împreună cu familia sa în mai multe localităţi de pe teritoriul Imperiului Roman de Naţiune Germană.
Astfel, aflăm din comunicarea distinsului muzicolog că a locuit în Mannheim, Hamburg, Pesta, Olomouc, Timişoara, Vârşeţ, Biserica Albă, încheindu-şi viaţa sa pământeană la Gratz în anul 1901, fiind înmormântat în cimitirul evanghelic din localitatea austriacă.
La vârsta de 19 ani, Heinrich Weidt activa la Hamburg, fiind aici schauspieler (actor), după aceea va deveni cântăreţ şi compozitor. La Hambrurg va compune opera „Marlen şi trandafirul din Bretagne”, dar şi numeroase lied-uri cu tematică hanseatică cu acompaniament de pian.
După trei ani de activitate la Hamburg,  Heinrich Weidt va pleca la Berlin, apoi va mai activa la Stuttgart, Basel, Zürich, Berna etc. Devine un compozitor renumit în anii 1858, 1859, după ce, în anul 1856, a compus lied-ul cu acompaniament de pian „Wie schön du!” („Ce frumoasă eşti!”). Acest lied a fost editat în S.U.A. în limba engleză pentru cor de bărbaţi și pentru orchestră. Lied-ul a fost tradus în italiană ca romanţă cu text italian, în limba germană, în limba maghiară etc. Numeroşi compozitori au luat motivele acestui lied care a devenit o compoziţie foarte cunoscută în acele vremuri.
În 1862-1863 Heinrich Weidt a plecat la Pesta, devenind capelmaistrul Teatrului German din orașul unde au concertat, la începutul secolului XIX, Ludwig van Beethoven, dar şi alţi muzicieni cu renume. La Pesta a cunoscut-o pe viitoarea sa soţie, Ana Klement, soprană.
La Pesta,  Heinrich Weidt a compus câteva opere, „Ce este dragostea?”, „În deşert” şi „Logodnă în pivniţa de vinuri”, această operă a fost jucată la patru, cinci ani de la compoziţie şi la Teatrul German din Timişoara.
Heinrich Weidt a colaborat cu Karl Huber, capelmaister-ul Teatrului Naţional din Budapesta, originar din Variaş, apoi cu Cornelia Hollósy, născută în Ciacova.
La încheierea activităţii sale din Budapesta, Heinrich Weidt va locui la Olomouc, aici neactivând prea mult. La Olomouc a dirijat „Traviata”, dar şi alte concerte, la unul din aceste concerte debutând şi soţia sa, Ana Weidt.
În anul 1867, Heinrich Weidt ajunge la Timişoara. În vremea aceea Timişoara nu avea şcoală de muzică, nici filarmonică, iar societatea de cântări a fost desfiinţată după 1848. În anul 1862 s-a înfiinţat un cor, dar după trei-patru ani s-a desfiinţat („şi-a dat duhul”, cum scria un ziar din acele vremuri). După concertul susţinut de Franz Liszt la Timişoara, în Sala Baroc a Palatului Administrativ, în noiembrie 1846, banii adunaţi din acel concert vor fi depuşi la bancă în ideea de a fi folosiţi pentru a înfiinţa la Timişoara o importantă societate muzicală.
Societatea Filarmonică din Timişoara s-a înfiinţat la 21 octombrie 1871 în berăria din Piaţa Sfântu Gheorghe, aparținând lui August Pummert. Societatea Filarmonică era formată dintr-un cor de bărbaţi şi o orchestră de amatori. Pe steagul Societăţii se găsea stema oraşului liber regesc Timişoara și Sfânta Cecilia, drapelul fiind confecţionat la Budapesta.
Primul concert al Societăţii Filarmonice din Timişoara a avut loc în 8 decembrie 1871, în cadrul său interpretându-se o baladă după Friedrich Schiller, compusă de Heinrich Weidt. Compoziţia nu a mai fost găsită, fiind probabil rătăcită printr-o bibliotecă sau arhivă din Europa. Heinrich Weidt a compus şi pe text de Nikolaus Lenau pentru cor de bărbaţi şi duete pentru domnişoarele din familiile înstărite, cu o bună educaţie muzicală.
Actul de înfiinţare al Societăţii Filarmonice din Timişoara consemnează pe August Pummert preşedinte, iar pe Heinrich Weidt îl găsim al doilea pe acest act.
Din Timişoara, Heinrich Weidt a plecat la Troppau (Cehia), aici fiind capelmaistrul teatrului orăşenesc. Revine în Banat, la Biserica Albă (Weiße Kirche), apoi la Vârşeţ.
Prezentarea distinsului muzicolog dr. Franz Metz a continuat cu amintirea altor personalităţi din lumea muzicii acelor vremuri, fiica lui Heinrich Weidt, Lucia Weidt, născută la Troppau, debutând la pian, asemeni unui copil minune, la vârsta de 12 ani, iar mai târziu devenind vedetă a Operei Imperiale din Viena.
„În perioada cât Heinrich Weidt a locuit la Timişoara, în jurul oraşului au existat mai multe centre muzicale. Un centru muzical nu este de sine important din punct de vedere al culturii dacă nu are împrejur şi alte localităţi importante unde s-a făcut cultură, unde s-a activat muzica. Mă gândesc acum la competiţia în care Timişoara este angrenată pentru a deveni Capitală Culturală Europeană, deci, fără ajutorul acestor localităţi, a «provinciei» de unde provine sursa de muzică, şi mă gândesc la Lugoj, Sânnicolau sau Arad, nu poate să existe o capitală”, a spus distinsul muzicolog dr. Franz Metz.
Acesta a mai vorbit despre baroneasa Bertha von Nako, pianistă virtuoasă, dar şi artist vizual cu un talent înnăscut, Antonia Boguş, născută Soriani, personalitatea ce a inaugurat primele şcoli şi
grădiniţe în toată zona Aradului etc.
Cornel SERACIN