În Banatul de câmpie, județul Timiș-Torontal, procesul de instaurare a administrației românești a început la 28 iulie 1919, iar la 3 august 1919 a fost finalizat prin intrarea în oraşul Timișoara a primelor unităţi ale armatei regale române conduse de colonelul Virgil Economu.
În 3 AUGUST 1919, la ora 8:30, ostaşii armatei Regatului României au fost întâmpinaţi la marginea oraşului de un public numeros, în frunte cu prefectul Aurel Cosma. Oastea Regatului României a intrat în Timişoara pe fosta Cale a Recaşului, azi Calea Dorobanţilor, şi a fost condusă de colonelul Virgil Economu. Într-o atmosferă de mare sărbătoare, Armata Regală Română s-a îndreptat spre Piaţa Domului, care din acel moment se va numi Piaţa Unirii. În numele locuitorilor români a luat cuvântul protopopul Ioan Oprea care le-a mulţumit soldaţilor români şi i-a asigurat de neţărmurita dragoste frăţească, subprefectul Ferenczy Sándor a salutat militarii români în numele locuitorilor judeţului şi ai oraşului, primarul Geml József le-a oferit, conform tradiţei, pâine şi sare. Au fost prezenţi în Piaţa Unirii şi reprezentanţii minorităţilor naţionale, luând cuvântul personalităţi din rândurile acestora. În numele armatei române, le-a răspuns, tuturor, colonelul Virgil Economu. Dr. Aurel Cosma îşi va aminti peste ani acest moment astfel: „Noi, românii bănăţeni, am fost poate cei din urmă care am ridicat, în strigăte de bucurie, pălăria noastră în faţa drapelelor celor dintâi regimente româneşti care au intrat pe pământul nostru. Într-adevăr nu era decât 3 august 1919, când oraşul Timişoara şi-a deschis porţile în faţa dorobanţilor români, care au venit să pună stăpânirea veşnică pe acest pământ românesc.
Era o zi mare pentru noi. Era praznicul dezrobirii Banatului… Nu se poate cuprinde în cuvinte însufleţirea nemărginită a românilor de aici care au venit în număr de aproape o sută de mii ca să întâmpine glorioasa noastră armată”.
Referitor la acest important moment din istoria Banatului, ziarul „Plugarul Român”, în ediția din 8 august 1919, scria pe prima pagină: „Bine a-ți venit!”, urarea adresată soldaților armatei regale române. Redăm din conținutul acestui articol: „Ne-ați împlinit visul, ce ne frământă de o miiă de ani! Cu o suflare de goarnă risipit-ați bezna de veacuri, în carea ne adânciră vremurile păgâne. Sufletele se înalță, inimile tresaltă și o tremurare de bucurie străbate întreaga suflare românească de pe aceste plaiuri. Să nu vă mire, că stăm un moment uluiți, nelămuriți, că oare trăim în vis sau în realitate”. Articolul se încheie cu „Trăiască armata română!”, Trăiască Regele!”, Trăiască România-mare!”.
În anii ce au urmat, această zi istorică a trecut puțin observată în rândul mai marilor orașului, nu de puține ori articolele de presă atrăgeau atenția asupra acestei zile de 3 august, care ar fi meritat organizarea unor festivități cu caracter de sărbătoare națională.
Iată ce publica pe prima pagină ziarul „Voința Banatului”, pe atunci ziar al Partidului Național Român, din anul 1923, ziua de 5 august, într-un articol intitulat „3 August 1919”: „Zi istorică în viața poporului din Banat, zi divină, alinătoare de suferințe milenare, noi Te prăznuim pentru a patra oară astăzi, în această Cetate ce acopără glorii multe, dar și multe dureri! Au secat în ochii noștri lacrimii bucuriei, sʼau ofilit florile, simbolul dragostei, cu care ți-am atins fruntea, când sub bătaia soarelui de vară sărutai coifurile cenușii și sclipitoarele arme, ale falangei, ceare venia să desăvârșească o năzuință și să realizeze un vis; - ni-sʼa atins focul sufletului, care ne-a făcut să Te lungim în nopate, în Hora ce nu mai lua sfârșit, pe străzile Cetății lui Huniade.
Treci neobservată, o cifră neagră Te indică în calendar, un singur clopot te vestește undeva, departe, vre-un preot de-Ți jertfește trei bobi de tămâie, încolo treci rece, fără vre-o paradă, fără vre-un decor, ești o cifră neagră în... calendar.
Unde sunt banderiile, cari și-au fluturat drapelele sub zîmbetul tău, plin de fericire, unde sunt eroii cari ți-au ridicat osanale, unde e sunetul clopotelor și cântatul fanfarelor?
Au pierit? Te-au părăsit?! Glasul realității a înăbușit suspinul visului. Prea mare ești zi divină, pentru sufletul îngust al acelora, pentru cari ai răsărit, acum patru ani! Ești istorie pentru noi, 3 August 1919, cifră neagră în calendar. Te prăznuim, retrăind sufletește clipele-Ți înălțătoare de acum patru ani!”. Acest articol este semnat cu două inițiale mici o. d.
La un an de la 3 august 1919, la Timișoara era organizată o manifestare de aniversare a acelui moment. Pentru aniversarea acelei zile, în luna august a anului 1920, la Timișoara avea să se oficieze la Catedrala din Fabric un Te-Deum în prezența autorităților civile și militare și a unei numeroase asistențe. Serviciul divin a fost oficiat de preotul protopop Oprea și de preotul Opreanu. Onorurile au fost date de o companie de soldați în frunte cu muzica militară sub comanda căpitanului Băltescu. După încheierea serviciului divin din biserica Sfântul Ilie, s-a ținut, de către preotul Oprea, o cuvântare prin care a fost proslăvită măreția zilei de 3 August 1919, când armata glorioasă a vechiului regat a pășit în cetatea Banatului, consfințiind prin prezența ei unirea definitivă a Banatului cu țara mamă.
Colonelul Economu, comandantul brigăzii de infanterie din Timișoara, avea să răspundă din partea armatei, ofițerul fiind atunci comandantul care în fruntea unui batalion de soldați a intrat în oraș și l-a preluat. În cuvântul rostit la acel moment solemn, colonelul Economu a mărturisit că nu are altă dorință mai scumpă pe lume decât, atunci când o fi să moară, unicul său fiu să-l înmormânteze la granița țării, acolo unde se termină Banatul.
Pentru că la acel moment solemn de aniversare se afla și dr. Aurel Cosma, în urmă cu un an prefect al județului Timiș-Torontal, colonelul Economu a ținut să accentueze faptul că el, în calitate de martor imparțial, în afară de orice considerațiuni politice, apreciază neobosita activitate depusă de prefectul Cosma, considerându-l un bun român. De asemenea, în discursul rostit, colonelul Virgil Economu a exprimat regretul său pentru că unii oameni sunt întunecați de patimi politice și refuză să recunoască meritele lui dr. Aurel Cosma, „om care și-a sacrificat cu atâta devotament liniștea și interesele personale, pentru a se dedica cu tot sufletul cauzei românești”.
Revenind la ziua de 3 August 1919, amintim că după-amiaza acelei zile l-a adus la Timișoara pe preşedintele Consiliului de Miniştri, I. I. C. Brătianu, sosit în capitala Banatului de câmpie cu un tren special. A fost însoţit de Ştefan Ciceo Pop, reprezentant de frunte al Partidului Naţional Român, ministru în Consiliul Dirigent, Mihai Popovici, colonelul Tuhari şi şeful său de cabinet, Alimănăşteanu.
Memoria scrisă de la acel eveniment menționează că I. I. C. Brătianu a rostit la întâlnirea cu românii bănăţeni următoarele: „Simt o deosebită fericire că sunt în capitala Banatului, pe veci liberă. Soarta neamului nostru va fi asigurată cum nevoile sale o cer. Neamul nostru prin bărbăţia sa şi-a atras admiraţia lumii întregi. Acum vă pot spune că anarhia maghiară e înfrântă, patrulele cavaleriei noastre sunt la 15 kilometri de Budapesta. Cu această ştire vă zic bine v-am găsit”.
Ultimii militari francezi au părăsit Timişoara în dimineața zilei de 12 august 1919, astfel punându-se punct prezenţei trupelor franceze în Banat, întreaga putere politică şi administrativă rămânând în mâna autorităţilor române.
În urma plecării armatei franceze, prefectul dr. Aurel Cosma a emis un apel în care sublinia că autorităţile din subordinea sa au preluat inventarul tuturor problemelor legate de administrarea judeţului. Prefectul a chemat locuitorii la respectarea legilor şi hotărârilor aflate în vigoare şi a dat asigurări că autorităţile statului urmau să facă uz de toate mijloacele pentru a asigura liniştea şi pacea socială. Cu acest prilej prefectul Aurel Cosma reamintea că administraţia românească era condusă „de iubirea de dreptate imparţială faţă de toţi, fără deosebire de religie, naţionalitate şi treaptă socială”.
Se încheia astfel o primă etapă pe drumul consolidării Regatului Unit al României. Moştenirea părinţilor mergea mai departe. Coroana română continua să fie o reflectare a Statului Regal, în continuitatea lui istorică, dar şi a Naţiunii, în devenirea ei. România Regală mergea mai departe, independentă şi suverană, împreună cu toate statele civilizate ale lumii, state cu democraţii bine consolidate. Cu grija teritoriilor cerute pentru a fi unite cu Regatul României, prin Rezoluţiunea de la Alba Iulia, citită în timpul Marii Adunări Naţionale din 1 Decembrie 1918, teritorii rămase altor state prin hotărârile tratatelor de pace încheiate la sfârşitul conflagraţiei mondiale, România Regală va sprijini sub diferite forme păstrarea identităţii naţionale a românilor aflaţi aici şi nu îi va uita.
Pentru a marca sfârșitul procesului de instaurare a administrației românești în județul Timiș-Torontal, intrarea armatei regale române în Timișoara, la 3 august 1919, în anul 1999, printr-o hotărâre a Consiliului Local Timișoara, data de 3 august a devenit Ziua Timișoarei.
Azi, sâmbătă, 3 august 2019, la o sută de ani de la încheierea procesului de instaurare a administrației românești în județul Timiș-Torontal, la Timișoara a fost recreată scena militară cu soldați în uniforme de epocă și cu un colonel impozant pe un cal frumos ce juca rolul lui Virgil Economu. Ceremoniile de aniversare a Zilei Timișoarei au început în dimneața zilei de 3 August cu depunerea coroanelor de flori la bustul colonelului Virgil Economu amplasat pe Calea Dorobantilor, Piata Petru Maior din Timișoara.
În Piața Unirii din Timișoara, sâmbătă, 3 august 2019, s-a desfășurat reconstituirea momentului istoric de acum o sută de ani, când trupele armatei regale române au intrat în Piața Domului, care de atunci poartă numele de Piața Unirii. Ploaia a căzut peste Timișoara, la momnetul Centenarului, iar participarea cetățenilor municipiului bănățean la festivități a fost destul de redusă din cauza condițiilor meterologice.
În cadrul aniversării Zilei Timișoarei, sâmbătă, 3 august, cu începere de la ora 17, la Bastionul Theresia din Timișoara, în Spațiul Expozițional al Casei de Cultură, s-a desfășurat un vernisaj de pictură și sculptură al Asociației „Romul Ladea”, expoziția deschisă numindu-se „Ziua Timișoarei”.
Fesivitățile dedicate Centenarului Timișoarei vor continua și duminică, 4 august, atunci când, în Piața Victoriei, cu începere de la ora 19 va avea loc Festivalul Blues pentru Timișoara - Bega Blues Band, Andreea Vlas, Nicu Patoi & Platonic, Ceața Blue, Ana Maria Galea Band, Loup Garou.
Cornel Seracin
Foto: Biblioteca Județeană Timiș,„Sorin Titel”, Secția Documentar-Periodice și Constantin Duma
