Sâmbătă, 9 mai, aniversăm Ziua Europei. Pentru a întâmpina acest eveniment, Instituția Prefectului în colaborare cu Centrul Europe Direct Timișoara, Tv.R. Timișoara și partenerii tradiționali vor organiza un moment prin care doresc să marcheze importanța acestei zile, alături de toți cetățenii Europei unite.
Pentru că întreaga lume traversează o perioadă dificilă, fiind zguduită de pandemia de coronavirus, anul acesta manifestările dedicate Zilei Europei vor fi organizate on-line. Cu începere de la ora 11, sâmbătă, 9 Mai, programul dedicat aniversării Zilei Europei va putea fi urmărit live pe paginile de Facebook ale Tv.R. Timișoara, Instituției Prefectului Județul Timiș, Consiliului Județean Timiș, Primăriei Municipiului Timișoara și Centrului Europe Direct Timișoara.
Programul va cuprinde:
- intonarea Imnului Uniunii Europene şi al cântecul patriotic și revoluționar „Deșteaptă-te române!”;
- prezentarea semnificației zilei de 9 Mai - Ziua Europei;
- alocuţiuni ale oficialităţilor;
- „Luptăm împreună, izbândim împreună” - Contribuția structurilor din cadrul sistemului național de apărare și ordine publică;
- Europa diversă și multiculturală - Asociația Corp Consular Timișoara și Centrele culturale străine prezintă salutul lor cu ocazia Zilei Europei;
- Europa elevilor - activități educative și cultural artistice ale elevilor din județul Timiș;
- pentru o Europă a respectului și a egalității de șanse:
• Asociația Seniorilor din Timișoara;
• Asociația Centrul de Resurse pentru Regenerare Urbană;
• Asociația Generație Tânără România;
- retrospectiva Zilei de 9 Mai - Ziua Europei, realizată de Primăria Municipiului Timișoara;
- Timișoara în 2021 - Capitală Culturală Europeană - mesaj al Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană;
- un altfel de 9 Mai Ziua Europei - Centrul Europe Direct Timișoara.
Emisiunea va fi prezentată de Ramona Boroșovici de la Tv.R. Timișoara.

Despre Ziua Europei. Scurt istoric
În anul 1950, statele Europei resimțeau încă efectele dezastruase ale celei de-a doua conflagrații mondiale, care s-a încheiat în urmă cu cinci ani.
Toate statele „bătrânului continent” căutau modalităţi să evite un alt război și să-și refacă resursele epuizate în urma pustiitoarei conflagrații recent încheiată. Cu un uriaș efort de voință, dar și cu multă credință în unitate, statele din Occidentul Europei au ajuns la concluzia că reunirea intereselor lor economice le-ar putea salva de efectele devastatorului război, contribuit la creşterea standardelor de viaţă şi la crearea unei Europe mult mai unite.
La 9 Mai 1950, ministrul de externe francez, Robert Schuman, la îndemnul omologilor săi american (Dean Acheson) și britanic (Ernest Bevin), face o propunere importantă pentru reintegrarea Germaniei federale în concertul occidental - „Planul Schuman” (al cărui proiect definitiv era deja gata la 6 mai 1950). Pentru realizarea lui, Robert Schuman a recurs la mintea ageră a unei personalități, pe atunci, încă necunoscută marelui public, dar, care a dobândit o foarte mare experienţă în acest sens.
Era vorba despre Jean Monnet, numit de generalul de Gaulle, în anul 1945, comisar al planului francez de modernizare ca să asigure redresarea economică a ţării, considerat „unul din europenii cei mai influenţi ai lumii occidentale”. Încă din primul război mondial, Jean Monnet organizase structurile de aprovizionare ale forţelor aliate. Secretar general adjunct al Societăţii Naţiunilor, bancher în Europa Occidentală și China, consilier al președintelui american Roosevelt și artizan al programului „Victoria” (program care asigura superioritatea militară a S.U.A. asupra forţelor Axei), Monnet nu era încadrat politic și avea reputaţia unui mare om care atingea efectele scontate în activitățile practice.
Pentru a reuși să-și facă apreciate opiniile în domeniul constituirii comunităţii europene, Monnet a trebuit să-și limiteze obiectivele la domenii precise și să pună la punct un mecanism de decizie în comun care primea, gradual, noi competeţe.
„Declaraţia Schuman” enunţă o serie de principii: vechea opoziție dintre Franţa și Germania era eliminată, propunerea de comunitate a cărbunelui și oţelului se referea în principal la cele două ţări, dar rămânea deschisă tuturor celorlalte state europene care le împărtășeau obiectivele; acţiunea imediată consta în plasarea producţiei de oţel și cărbune sub competenţa unei Înalte Autorităţi Comune. Fuziunea acestor interese economice va contribui la ridicarea nivelului de viaţă şi la stabilirea unei comunităţi economice. Deciziile executorii ale Autorităţii aveau să unească ţările care aderă. Drumul care a urmat nu a fost unul deloc simplu.
„Planul Schuman” sau „Declarația Schuman” se consideră ca fiind unul din actele care au stat la baza fondării Uniunii Europene, iar autorul Robert Schuman, atunci ministru de externe al Franței, la retragerea din activitatea publică a fost onorat cu titulatura de „Părinte al Europei”, ziua de 9 Mai, după momentul din anul 1950, fiind aniversată anual ca Ziua Europei. În onoarea eforturilor pe care inițiatorul declarației le-a depus pentru a-și duce la îndeplinire obiectivele, zona care găzduiește sediile unor importante instituții europene de la Bruxelles îi poartă numele.
„Declarația Schuman” avea să aducă cooperarea franco-germană, două state care de-a lungul istoriei lor s-au aflat de multe ori în conflict, iar odată cu această cooperare, în timp, pacea, prosperitatea și unitatea continentului european aveau să închege ceea ce noi azi cunoaștem cu numele de Uniunea Europeană. LA MULȚI ANI, EUROPA!!!

Cornel Seracin
Foto: www.historia.ro