Rezultatele testelor PISA 2018, făcute de curând publice, au generat o sumedenie de reacții în rândul instituțiilor, a profesorilor și părinților din România. Scorul obținut de elevii români este foarte slab, în scădere față de ultimele testări, din 2012 și 2015. De asemenea, procentul de analfabetism funcțional este de 44%, în creștere față de testările precedente. Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor - PISA este dezvoltat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltarte Economică (OECD).

În acest context, Sindicatul Independent al Învățământului Preuniversitar (SIIP) Timiș a organizat marți, 10 decembrie, o conferință, cu scopul de a discuta și a clarifica rolul și importanța acestor testări. Printre participanți s-au numărat mai mulți profesori de matematică și limba română din Timișoara și din județ.

În unanimitate, profesorii au fost de acord cu faptul că cerințele testelor sunt complet diferite de ceea ce învață elevii în școlile din România, că este necesară o reformă a sistemului de învățământ, creșterea finanțării și conturarea unui proiect în educație, care să nu mai fie schimbat în următorii 15-25 de ani.

Noi astăzi am convocat această conferință pentru a aduce argumente pro și contra acelei testări PISA, care a dat naștere la foarte mari discuții, culmea, nu din partea oamenilor care se ocupă de învățământ, ci din partea politicienilor, cu păreri mai mult contra decât pro. Își dau cu părerea fel și fel de oameni, de politicieni care nu au nimic de-a face cu învățământul. De fapt e mult spus politicieni. Sunt niște oameni care se prefac că fac politică, sunt cu interesele lor.
Situația aproape dezastruoasă din învățământ este un rezultat al finanțării extrem de slabe a sistemului educațional. Bugetul alocat sistemului de învățământ este unul foarte mic”, a spus profesorul Virgil Popescu, președinte al SIIP Timiș.

Obiectivul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care aplică aceste teste PISA, este de a furniza date comparabile pentru a permite țărilor să-și îmbunătățească politicile și rezultatele educației. Impactul asupra sistemelor naționale de educație variază semnificativ. De exemplu, în Germania rezultatele primei evaluări au provocat așa-numitul șoc PISA. De-a lungul timpului, rezultatele au provocat discuții și unele țări chiar au ajuns la performanțe.
Sunt multe de spus, dar, după părerea mea, calea dialogului va pune lucrurile la punct. Și Ministerul va organiza o dezbatere la nivel național, dar până când toți factorii politici nu se pun la aceeași masă și nu se conturează un proiect educațional pentru o perioadă îndelungată, situația nu se va îmbunătăți. România a mai trecut printr-o astfel de perioadă, când Spiru Haret a fost ajutat să-și implementeze planul de acțiune și a rămas în istorie.
Prin procentajul de 44% suntem într-un punct critic și este necesar să acționăm. Lucrurile trebuie să se desfășoare la nivel înalt. Am auzit discutându-se mult despre modelul finlandez, modelul german sau francez. Eu aș propune să nu copiem acele modele, pentru că nu se pliază 100% pe modelul românesc. Dar putem învăța din ceea ce a făcut, de exemplu Finlanda, la nivel politic.
Finanțarea este o componentă de bază a educației, programele școlare și manualele sunt într-adevăr vitale și ele pot suporta îmbunătățiri, însă, cel mai important, trebuie conturat un proiect pentru 15-25 de ani, care să nu mai fie schimbat”, a adăugat Nicolae Marian Seimeanu, profesor de matematică și director adjunct al Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara

 

„Nu au nicio legătură cu itemii propuși pentru subiectele de Evaluare națională”

Profesorii spun că misiunea lor este de a pregăti elevii pentru examenele de final de ciclu, care au o structură complet diferită de cea a testelor PISA. Acestea din urmă vizează abilități practice, pe când programa școlară din România este în mare măsură axată pe teorie. Pentru a obține rezultate mai bune la aceste teste, ar trebui schimbată programa.
Sistemul are clar nevoie de o reîmprospătare, afirmă profesorii timișeni, de lecții mai moderne, mai atractive, care să mențină atenția și interesul elevilor, de modificări aduse manualelor care sunt prea stufoase și cuprind mulți termeni greu de înțeles, reducerea cantității de informație și o relaxare a programelor, cu mai mult accent pe partea practică.

Am în față un model de teste PISA care le-a fost aplicat elevilor de 15 ani. Constat cu stupoare că sunt vreo trei texte extraordinar de lungi pe care copiii le au de parcurs, cu niște itemi care nu au nicio legătură cu itemii propuși pentru subiectele de Evaluare națională din clasele a VIII-a, poate chiar nici cu cei pentru Bacalaureat. Noi ne întrebăm pentru ce sunt relevante, pentru că, în afară de faptul că i-ar putea clasa undeva, pe o poziție, alături de ceilalți elevi din Uniunea Europeană, nu văd care ar fi utilitatea lor în sistemul nostru de învățământ. E o problemă mare faptul că ele nu sunt adaptate, corelate cu programa școlară, pe care elevii au învățat până în anul 2016, când, după cum bine știm, s-a realizat o schimbare a ei, dar urmează să fie din nou schimbată că suntem tot timpul în reformă. Pe vechea programă școlară, nu se mulează nicicum, pentru că accentul se punea în principal pe limba română, iar testele acestea vizează în special abilitățile de înțelegere a textului și de exprimare, comunicare”, a spus Mariana Lengher, profesoară de limba română în cadrul Liceului Teoretic „Willian Shakespeare” din Timișoara.

O altă problemă este faptul că testele PISA cuprind adesea formulări ambigue, dificil de înțeles, care ar putea fi cauzată de o proastă traducere sau adaptare a acestora în limba română. Însă profesorii nu dețin informațiile legate de modul de aplicare și evaluare a elevilor.
Totodată, ar putea fi vorba și de dezinteresul elevilor, care, conform programei, dau cu regularitate teste și tind să nu le ia în serios pe cele unde nu sunt notați.

Petru Vasile TOMOIAGĂ