„Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei, suveranităţii şi unităţii noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, şi a Naţiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate şi modestie. Cea mai frumoasă coroană regală este încrederea și dragostea românilor, iar valoarea ei stă în propriile merite ale României.” - Regele Mihai I al României. 

Cel mai important simbol al Regalităţii în România este Coroana Regală. Un simbol cu o istorie care porneşte din momentul turnării ei din oţelul unui tun otoman capturat la Plevna în timpul Războiului de Independenţă şi vine până în zilele noastre, când Coroana Regală l-a însoţit pe ultimul drum pe cel care a fost Regele Mihai al României. Acest simbol de neatins a fost, cu ştiinţă sau nu, profanat la sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul unei manifestări culturale. 

Cum s-au petrecut lucrurile

Coroana Regală a României a fost adusă sâmbătă, la Festivalul Naţional de Teatru (FNT), fiind depusă într-o sală a fostului han Gabroveni, transformat în centru cultural, de actorul Victor Rebengiuc escortat de membri ai Asociaţiei Tradiţia Militară. Evenimentul a fost marcat de discursuri pompoase, în care unii dintre artizanii momentului şi-au exprimat devotamentul nesfârşit faţă de Coroană. 

„Am vrut să aducem aici această coroană care l-a însoţit pe Regele Mihai pe ultimul drum. (...) Am pus sărbătoarea Centenarului şi festivalului sub semnul Coroanei Regale ca simbol al statului nostru independent, unit, puternic, demn, curajos, loial regelui şi poporului. (...) Cred că nimic nu era mai preţios pentru acest festival decât acest simbol al celor 100 de ani”, a declarat Marina Constantinescu, directorul artistic şi selecţioner unic al Festivalului Naţional de Teatru. „Sunt  devotat acestei coroane până la capăt”, a declarat Ion Caramitru, preşedintele UNITER. La rândul său, actorul Victor Rebengiuc, care îmbrăcat la papion, cu Medalia Regală Nihil Sine Deo la vedere, a purtat coroana pe carosabil escortat fiind de o asociaţie care încearcă să reînvie tradiţii militare moarte în urmă cu un secol (Asociaţia Tradiţia Militară) a mărturisit că a fost, este şi va rămâne până la sfârşit devotat monarhiei.

Publicul va avea posibilitatea să vadă Coroana Regală a României până în 28 octombrie.

Semne de întrebare

Cel mai mare semn de întrebare este cum de s-a ajuns ca Festivalul Naţional de Teatru să obţină de la Muzeul Peleş dreptul de a expune Coroana Regală în cadrul festivalului. Atenţie, nu vorbim aici de un obiect de recuzită, ci de unul dintre cele mai importante simboluri ale Statului Român! Acţiunea de expunere a Coroanei Regale, aplaudată de unii probabil inocenţi, nu reprezintă nimic altceva decât o aducere în derizoriu a acestui simbol, prin organizarea unui simulacru de ceremonie, în care Coroana a fost purtată pe o pernă, exact ca la Funeraliile Regale, de persoane care nu aveau nici o îndrituire să o facă. Printre cei care au aplaudat momentul s-au numărat şi ministrul Culturii, George Ivaşcu, şi consilierul prezidenţial Sergiu Nistor, dar nici un reprezentant al Familiei Regale a României. 

De altfel, întregul Festival Naţional de Teatru se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, în timp ce Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, singura care ar fi avut dreptul moral de a lua o decizie vizavi de implicarea Coroanei într-un eveniment public, nici măcar nu a fost citată în vreuna dintre luările de cuvânt la acest eveniment!

Ce s-a încercat

Să duci Coroana care a stat pe sicriul Regelui Mihai în Sala Tronului din Palatul Regal, păzită zi şi noapte de militari ai Armatei Române şi de jandarmi ai M.A.I., la un eveniment cultural - indiferent de anvergura care se încearcă să i se dea acestuia – la care un actor escortat de o asociaţie oarecare să o expună într-o fostă cârciumă transformată în centru cultural este o impietate. Vorbim, practic, de violarea celui mai sacru simbol al Statului Român.

Acţiunea, deşi poate fi pusă pe seama ignoranţei unora, are însă conotaţii mult mai puternice. Cu intenţie sau nu, s-a încercat acreditarea ideii că rolul Coroanei este  acela pe care au încercat să i-l dea sovieticii după 1947 - de simplu obiect de recuzită. 

Coroana, istorie şi simbol

Coroana, ca simbol al puterii, este întâlnită în teritoriile româneşti încă din timpul Domnilor români, ca însemn principal al puterii supreme. Coroana regală este cel mai important simbol al regalităţii române, iar din acest motiv construirii sale i s-a acordat o atenţie specială. Coroana a fost construită în Arsenalul Armatei din Bucureşti, din oţelul unui tun turcesc, cucerit în urma luptelor din timpul Războiului pentru Independenţă - mai precis, în bătălia de la Plevna din 30 august 1877. Cu toate că guvernul s-a pronunţat în favoarea unei coroane foarte scumpe şi fastuoase, materialul din care este confecţionată Coroana a fost ales de Regele Carol I, pentru a simboliza vitejia ostaşilor români. 

Primul ministru Dimitrie Brătianu l-a însărcinat, prin adresa nr. 468 din ziua de 11 aprilie 1881, pe ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, V.A. Urechia, să conducă comisia formată din Alexandru Odobescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu şi Grigore Tocilescu, care urma să stabilească forma Coroanei, ce trebuia a fi creată după un model istoric. Theodor Aman s-a angajat să execute o schiţă din care să reiasă forma coroanei, folosind ca modele documentele ce i-au fost puse la dispoziţie. Schiţa a fost realizată în tuş şi poate fi văzută astăzi printre exponatele Muzeului Theodor Aman. În data de 3 mai, Regele Carol I s-a întors la Bucureşti după două zile de odihnă petrecute la Sinaia. Pe biroul său de la Palatul Cotroceni, a găsit Coroana de Oţel. După propriile amintiri „... Ea se compune dintr-un cerc asupra căruia se ridică opt emisfere ce susţin globul regal cu «Crucea [Trecerea] Dunării»; forma ei este aceea a coroanelor regale moderne; înăuntru este îmbrăcată cu catifea roşie de pe care iese foarte bine în relief strălucitorul oţel...”

Coroana de oţel a fost oferită Regelui Carol I pe 10 mai 1881, la Palatul Regal, cu prilejul serbărilor încoronării sale ca Rege şi a proclamării Regatului României. Ulterior încoronării din 1881, Coroana a fost purtată în ocazii solemne de către toţi Regii României. Regele Ferdinand I a purtat-o la încoronarea sa de la Alba Iulia, iar Mihai I a fost încoronat cu aceeaşi coroană şi uns Rege de către Patriarhul României Nicodim Munteanu, în catedrala patriarhală din Bucureşti, chiar în ziua celei de-a doua sale suiri pe tron, la 6 septembrie 1940. Coroana s-a regăsit, între anii 1881 şi 1947 şi în stema naţională, unde a fost reintrodusă din 11 iulie 2016.

În tradiţia tuturor statelor monarhice, Coroana este folosită public în doar două ocazii: la încoronarea unui nou suveran şi la funeraliile unui suveran. Prin ceea ce s-a întâmplat la deschiderea Festivalului Naţional de Teatru s-a transmis ideea că în România Coroana Regală poate fi folosită şi altfel decât pentru ceremoniile regale legitime - de exemplu să fie închiriată pentru diverse evenimente cu pretenţii mai mult sau mai puţin culturale. Momentul depunerii Coroanei în Hanul Gabroveni a fost prezentat de organizatori ca unul care înnobilează Festivalul Naţional de Teatru; din păcate, reversul medaliei este că acest moment a dus simbolul reprezentat de Coroană în derizoriu.

Cu sau fără ştiinţă, cei care au orchestrat acţiunea de la Bucureşti au încercat să acrediteze ideea că în ţara noastră Coroana Regală a rămas fără stăpân - or acest lucru nu poate decât să stârnească revolta oricărui om care are un minim de respect pentru istorie, pentru tradiţie, pentru adevăr şi pentru viitor. 

Flavius BONCEA