Având în vedere ultimele declarații ale lui Nicolae Robu, conform cărora:

 

- „realizările” sale în cei cinci ani şi jumătate, de când este primar, nu se compară cu ce s-a făcut în 50 de ani înainte de a ajunge dumnealui în funcție;
- în cele patru mandate ale mele ca primar, între 1996 şi 2012, nu s-ar fi realizat nimic pe partea de infrastructură şi de modernizare a oraşului;

- rețelele de apă, canalizare și termoficare ar fi „la pământ”;
- din cauza acestei „stagnări infrastructurale”, mentalitatea timișorenilor ar fi fost „pervertită”, în sensul că se văicăresc, sunt resemnați, sunt neputincioși, se plâng că nu se poate face metrou, că nu se pot aduce formații mari în Timișoara (Metallica, Guns 'n Roses, AC/DC) etc., mă văd nevoit să fac următoarele precizări:


1.    „Greaua moștenire” pe care i-am lăsat-o lui Nicolae Robu în 2012, când am decis să nu mai candidez, a constat în 37 de proiecte cu finanțare europeană, între care: reabilitarea centrului istoric, pasajul Michelangelo, reabilitarea malurilor canalului Bega, extindere rețele troleibuz Dumbrăvița și Ghiroda, reabilitarea/modernizarea/echiparea maternității de pe str. Odobescu, reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea și echiparea liceelor C.D. Loga, Nikolaus Lenau și Calderon, și multe altele. Valoarea totală a proiectelor primite pe tavă de Nicolae Robu de la administrația Ciuhandu a fost de peste 170.000.000 euro. Dl. Robu, în loc să spună „mulțumesc” (sau cel puțin să aibă bunul simț să tacă dacă nu e capabil să recunoască și meritele altora), nu numai că nu a fost în stare să le pună pe toate în aplicare, dar și le-a asumat cu nerușinare pe cele realizate, a tăiat panglici susținând că datorită lui s-au întâmplat toate, că el este cel care modernizează Timișoara „în forță” și alte asemenea minciuni. Un alt aspect de luat în seamă este calitatea proastă a lucrărilor de reabilitare a centrului istoric și a malurilor Begăi sau depășirea termenelor, de care se face responsabilă tocmai administrația lui Nicolae Robu, care a selectat firmele de execuție.

2.    În perioada 1996-2012, cât am fost primar al Timișoarei, s-au realizat investiții majore în modernizarea și infrastructura orașului nostru, în mare parte cu finanțări europene, dar s-au elaborat și strategiile de dezvoltare pe termen mediu și lung, Planul Urbanistic General, demarându-se inclusiv campania pentru Capitala Culturală 2021 și punându-se bazele asociației, al cărui inițiator și membru fondator sunt. În 1996, când am preluat primul mandat de primar, Timișoara avea un șomaj de 12% și un buget de 8 milioane RON (în moneda de azi), iar în 2012, când am încheiat ultimul mandat, șomajul era de 1%, iar bugetul orașului de 1 miliard RON. Toate acestea datorită atragerii de investitori privați în perioada 2000-2012, care depășeau 1 miliard de euro investiții directe, Timișoara fiind declarată pol regional de creștere și considerată de Uniunea Europeană a doua regiune metropolitană de dezvoltare a României, după București. O listă a principalelor realizări din mandatele mele de primar, precum și o sinteză a acestora, se găsesc anexate prezentei. Problema pe care Nicolae Robu o are este că cele două pasaje cu care se laudă că le-a lărgit – Jiul și Popa Șapcă, respectiv asfaltările pe care le-a făcut prin oraș, sunt finanțate exclusiv de la bugetul local, deci fără a atrage un euro finanțare europeană, ceea ce arată despre actualul primar că este un prost administrator, care știe doar să cheltuie banii adunați de la timișoreni, fără să profite de contextul european și de finanțările care se pot obține din exterior. Mai mult decât atât, Planul Urbanistic General, care trebuia reînnoit, procedură demarată în 2010 de administrația Ciuhandu, nu a fost finalizat nici până astăzi de administrația Robu, în cei 5 ani jumate de când conduce orașul. Proiectul „zero deșeuri”, care prevedea realizarea unui incinerator ultramodern care ar fi produs energie pentru CET, arzând deșeurile menajere, demarat de administrația Ciuhandu în 2011, a fost îngropat de administrația Robu. Împrumutul de 3 milioane de euro de la KFW pentru reabilitarea clădirilor istorice, a fost și acesta pierdut de administrația Robu. Ca să nu discut de promisiunile pe care Nicolae Robu le-a făcut în campania electorală din 2012 și pe care nu le-a onorat nici până acum: reabilitarea a 200 de blocuri anual, centura și inelele orașului, racordul la autostradă, 5 parcări de mari dimensiuni, stadion ultramodern, sală polivalentă cu 15.000 de locuri, 4 bazine semiolimpice și 1 bazin olimpic, un mare spital etc. şi nici de modul în care a cheltuit milioane de euro din banul public pentru o echipă de fotbal fără rezultate și fără spectatori, pentru vaporașe și microbuze care nu pot circula, pentru reșaparea unor tramvaie care acum se rup în două etc. Din păcate capacitatea managerială a lui Nicolae Robu se vede și acum, când nu a fost in stare să organizeze deszăpezirea orașului, după doua zile de ninsori.

3.    În ce privește infrastructura de apă-canal, la nivelul anului 2012, când am plecat din primărie, 99% dintre timișoreni beneficiau de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat și 97% de canalizare, serviciile fiind furnizate de Aquatim. Noua stație de epurare a fost construită în 2011 cu o investiție din fonduri de preaderare ISPA ale Uniunii Europene, valoarea totală a investiției fiind de peste 30 de milioane de euro, iar staţia realizată fiind şi astăzi cea mai modernă din țară. Finanțarea pentru finalizarea completă a sistemului de alimentare cu apă și canalizare a fost obținută tot de administrația Ciuhandu, în 2011, pe fonduri europene de 28 milioane de euro. Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare al Municipiului Timișoara, în vederea conformării la normele de protecție a mediului și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură, a fost contractată în anul 2010, cu finanțare europeană de peste 70 milioane de euro și a fost demarată în anul 2011, de către administrația Ciuhandu, 2/3 din rețeaua de distribuție fiind reabilitată la nivelul anului 2012. Dacă Nicolae Robu se plânge acum de faptul că rețelele de apă, canalizare și termoficare ar fi „la pământ”, atunci înseamnă că nu a fost capabil să gestioneze programele respective, moștenite de la administrația Ciuhandu, și ar trebui să dea socoteală pentru această situație în care a adus orașul. Fac un apel la directorul Aquatim – dl. Ilie Vlaicu și la fostul director Colterm – dl. Pampu să ia atitudine față de afirmațiile lui Nicolae Robu, atât pentru a-și apăra propriul prestigiu, dar și buna colaborare pe care am avut-o cu dânșii, din postura de primar.

4.    Din păcate pentru Timișoara, „mentalitatea pervertită” o are Nicolae Robu, care visează la metrou, palmieri, fântâni muzicale, AC/DC și Metallica, în loc să se gândească cum să finalizeze Planul Urbanistic General, cum să atragă fonduri externe, cum să scrie proiecte, cum să rezolve probleme concrete, cum să pregătească Timișoara pentru 2021, ca să nu ne facă de rușine. Preocuparea principală a lui Nicolae Robu se reduce exclusiv la propria imagine, promovându-se pe facebook în mod narcisist, megalomanic și făcând de multe ori prin aceasta subiectul unor știri mondene, ce dăunează de fapt imaginii orașului pe care îl reprezintă și lipsesc de substanță administrația locală. În încheiere îl invit pe Nicolae Robu să își imagineze ce realizări ar fi avut administrația condusă de dumnealui în cei 5 ani și jumătate, de când este primar, dacă în anul 2012 nu ar fi moștenit niciunul din cele 37 de proiecte cu finanțare europeană de la administrația Ciuhandu, și îi adresez o singură întrebare:

Câte proiecte de modernizare / dezvoltare cu finanțare europeană a pornit administrația Robu de la 0, începând din 2012 și până în prezent, pe ce domenii, de ce valoare și în ce stadiu se află derularea acestora?


Gheorghe Ciuhandu
Timișoara, 2 martie 2018


OBIECTIVE REALIZATE DE ADMINISTRATIA GHEORGHE CIUHANDU

1.1.    Legislatura 1996-2000
Dintre obiectivele realizate în cursul acestui mandat merită a se aminti:
-    elaborarea Conceptului strategic de dezvoltare economică și socială a zonei Timișoara [5];
-    reorganizarea Primăriei (direcțiile Patrimoniu, Urbanism etc.) și informatizarea activității acesteia;
-    reorganizarea regiilor autonome (Aquatim, Calor, Transport) și înființarea de societăți comerciale (Retim, Piețe, Drumuri Municipale, Horticultura, Administrarea Domeniului Public);
-    abordarea noii ediții a Planului Urbanistic general;
-    editarea Monitorului Primăriei Municipiului Timișoara;
-    finalizarea etapei I – modernizare rețele apă-canal, cu finanțare BERD (10 milioane USD);
-    recepționarea primelor zece fântâni forate în cartiere;
-    contractarea unui împrumut de 50 de milioane USD de la BEI cu garanții guvernamentale, pentru înlocuirea a 40 de kilometri linie cale tramvai;
-    modernizarea infrastructurii de transport cu tramvaiul pe str. Ștefan cel Mare, str. 3 August 1919, bv. Dragalina și a tramei stradale aferente;
-    reluarea construcțiilor de locuințe (zonele Bărnuțiu – Dorobanți, Polonă, Steaua);
-    finalizarea și recepționarea lucrărilor la Piața Badea Cârțan;
-    noua piață din zona Ion Ionescu de la Brad;
-    introducerea sistemului de colectare a deșeurilor prin europubele;
-    realizarea iluminatului arhitectural la monumentele orașului (Catedrala Mitropolitană, Domul Catolic, Vicariatul Sârbesc, statuile Sf. Ioan Nepomuk, Sf. Gheorghe, Regele Ferdinand etc.);
-    construirea și darea în folosință a Casei Faenza pentru copii cu autism;
-    înființarea Centrului de zi “Sf. Nicolae” pentru copiii străzii;
-    atribuirea de terenuri pentru veteranii de război;
-    refacerea clădirii Liceului Lenau din Piața Unirii (finanțare germană +locală);
-    atragerea a aproximativ 300 milioane USD investiții directe cu capital strain [5];
-    diminuarea șomajului de la 11% la 9%;
-    municipiul Timișoara – distins de Consiliul Europei cu Drapelul de Onoare.

1.2.    Legislatura 2000-2004
Dintre obiectivele realizate se evidențiază:
-    constituirea Consiliilor Consultative de Cartier (2003);
-    finalizarea Planului Urbanistic General (2002);
-    elaborarea sistemului zonal informatizat de cadastru (GIS);
-    realizarea Parcului Industrial Freidorf;
-    finalizarea programului BERD privind modernizarea rețelelor de apă-canal și contorizarea municipiului Timișoara;
-    începerea programului ISPA vizând extinderea rețelelor de apă-canal și noua stație de epurare;
-    obținerea unei finanțări de 300.000 de guldeni din partea Guvernului Olandei pentru realizarea Studiului de Fezabilitate privind reabilitarea Canalului Bega;
-    începerea programului cu finanțare BEI vizând refacerea a 40 km cale de rulare tramvai și modernizarea tramei stradale aferente (50 milioane USD);
-    lansarea de obligațiuni municipale (100 miliarde lei) pentru finanțarea investițiilor la drumuri;
-    preluarea celor două CET-uri și elaborarea Strategiei de termoficare în colaborare cu Stadtwerk Karlsruhe (finanțare germană);
-    înființarea companiei de termoficare COLTERM;
-    extinderea rețelei de gaz, cu susținerea de la bugetul local a 70% din costurile de execuție;
-    obținerea unui credit nerambursabil german pentru realizarea Pieței de Gros Timișoara (2,55 milioane euro);
-    construcțiile de locuințe ANL în zonele Miloia, Câmpului, Istria, Bujorilor.
-    preluarea administrării imobilelor din învățământul preșcolar și școlar;
-    preluarea a patru spitale;
-    preluarea Teatrului German, Teatrului Maghiar și a Filarmonicii Banatul;
-    atragerea de noi investiții directe  din străinătate (de 4,5 ori mai multe decât media pe țară);
-    scăderea șomajului la 4%;
-    implementarea programului de debirocratizare “Oraș de cinci stele”, în colaborare cu USAID – modelul Timișoara.

1.3.    Legislatura 2004-2008
Dintre obiectivele realizate amintesc:
-    înființarea a noi servicii publice: Polița Comunitară (Poliția Locală), Direcția de Mediu, Direcția Fiscală, Direcția de Asistență Socială Comunitară;
-    înființarea Centrului de Reabilitare Urbană Timișoara (CRUT) și elaborarea Conceptului integrat de reabilitare prudentă și revitalizare economică a cartierelor istorice ale Timișoarei;
-    elaborarea conceptului de reconversie urbană a zonei central a Timișoarei – Timișoara 2020 Overall Vision [13];
-    elaborarea Conceptului durabil pentru dezvoltarea infrastructurii de circulație și transport – Vision Timișoara 2030, în colaborare cu Institutul IPA Fraunhofer (Germania) și U.P.T. [12];
-    lansarea a două emisiuni de obligațiuni municipale (20 milioane RON și 150 milioane RON) pentru lucrări de modernizare a infrastructurii stradale;
-    transformarea Regiei Aquatim în societate comercială și operator regional;
-    amenajarea Pieței Traian;
-    finalizarea proiectului de modernizare a căii de rulare tramvai (40 km), a tramei stradale aferente și a patru poduri (Mihai Vieazu, Decebal, Dorobanților, Dacilor);
-    achiziționarea a 55 de autobuze și 50 de troleibuze noi;
-    modernizarea infrastructurii de termoficare;
-    darea în folosință a Pieței de Gros (2006);
-    finalizarea cantinei de ajutor social și a sistemului de tele-alarmare pentru a persoane vârstnice;
-    inaugurarea Grădinii Zoologice reamenajate;
-    cosntrucțiile de locuințe în zonele Miloia, Câmpului, str. Ialomița, str. Armoniei;
-    reabilitarea de clădiri istorice (Spitalul de Boli Dermato-Venerice, Palatul Culturii, Palatul din Piața Romanilor/Ștefan cel Mare 2);
-    preluarea în patrimoniu a Sălii Capitol (sediul Filarmonicii Banatul);
-    preluarea în patrimoniu a Sălii Olimpia și a Complexului Sportiv Bega;
-    înființarea Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență (SALVO);
-    înființarea Incubatorului de Afaceri și a Centrului de Transfer Tehnologic în Domeniul Software (2004);
-    dublarea volumului investițiilor străine;
-    scăderea șomajului la aproximativ 1% (2008);
-    clasificarea municipiului Timișoara, datorită indicilor administrative, economici și social-culturali, drept orașul românesc cu cel mai mare indice de europenitate (Studiu GEA – Grupul de Economie Aplicată).

1.4.    Legislatura 2008-2012
Dintre obiectivele realizate se evidențiază:
-    înființarea Asociației de Dezvoltare Inter-Comunitară „Polul de Creștere Timișoara” (2009);
-    elaborarea Planului Integrat de Dezvoltare (PID) a polului de creștere Timișoara;
-    elaborarea proiectelor din POR (în valoarea de 70 de milioane de euro), POSMediu (100 de milioane de euro), POSDRU etc.;
-    elaborarea noii ediții PUG (în lucru);
-    constituirea Asociației de Promovare „Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021”;
-    înființarea forumului consultativ pentru dezvoltare (advisory board);
-    înființarea de clustere economice (Automotivest și Clusterul Regional de Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor);
-    obținerea de finanțări germane (grant și credit KfW) pentru reabilitarea cartierelor istorice Cetate, Fabric, Iosefin (5 milioane euro);
-    demararea cu fonduri europene (28 milioane euro) a programului de extindere și modernizare a sistemului de apă și canalizare;
-    finalizarea programului ISPA prin realizarea stației de epurare (2011);
-    realizarea inelului IV de circulație, între Calea Bogdăneștilor și Pădurea Verde;
-    realizarea a XXX kilometri de piste pentru bicicliști;
-    reabilitarea pasajului de cale ferată din Calea Șagului;
-    modernizarea străzii Văcărescu (etapa I), cu fonduri europene;
-    începerea modernizării străzii Cloșca cu fonduri europene;
-    începerea lucrărilor la infrastructura regională de afaceri și inovare în sectorul ITC din str. Circumvalațiunii 2, cu fonduri europene;
-    finalizarea parkingului din Piața 700;
-    înființarea Societății Metropolitane de Transport Public (SMTP);
-    achiziționarea a 30 de autobuze noi, articulate;
-    demararea cu fonduri europene (72 de milioane de euro) a programului de retehnologizare a sistemului centralizat de termoficare din Timișoara;
-    reabilitarea termică a 80 de blocuri;
-    realizarea iluminatului arhitectural al podurilor reabilitate și al bisericilor;
-    extinderea Grădinii Zoologice;
-    realizarea parcurilor din zonele Zurich, Uzinei, Adolescenților, Bucovina și reabilitarea parcurilor Copiilor, Rozelor (fonduri europene), Regina Maria, Doina, Bihor etc.;
-    inaugurarea Aleii Personalităților din Parcul Scudier (2009);
-    realizarea Stației de sortare a deșeurilor (2010);
-    generalizarea colectării selective (duale) a deșeurilor în municipiul Timișoara;
-    realizarea, împreună cu CJT, a depozitului ecologic zonal de la Ghizela;
-    reabilitarea și modernizarea Pieței Badea Cârțan;
-    realizarea Pieței Văcărescu (finalizată în noiembrie 2012);
-    extinderea Pieței de Gros cu fonduri europene;
-    deschiderea primului Club pentru Pensionari;
-    finalizarea construcțiilor de locuințe din zonele Miloia și Armoniei, concesionarea de terenuri pentru locuințe în str. Ulpia Traiană (Legea 15);
-    reorganizarea spitalelor din subordinea municipalității; revenirea investiției Spital Municipal la Ministerul Sănătății pentru realizarea Institutului Oncologic;
-    finalizarea cu fonduri europene a ambulatoriilor de la Clinica Maxilo-Facială și de la Spitalul Victor Babeș;
-    reabilitarea și modernizarea Complexului Sportiv Bega;
-    realizarea aqualand-ului de la Ștrandul Tineretului cu fonduri private;
-    inaugurarea Sălii 2 ca sală-studio a Teatrului Național Timișoara;
-    realizarea Fabricii de decoruri din Parcul Industrial Freidorf;
-    refacerea Bastionului Terezia cu fonduri europene;
-    reabilitări de clădiri istorice (Piața Unirii, str. T. Cipariu 1, str. G. Coșbuc 1 etc.) din cartierele Cetate, Fabric, Iosefin (finanțare germană);
-    inaugurarea noilor sedii ale Direcției Fiscale, Direcției Poliției Locale, Direcției de Evidență a Populației și Casei Căsătoriilor.


Construind Timișoara. Din 1996.

O sinteză a mandatelor primarului Gheorghe Ciuhandu


Alegerile au fost câștigate prima dată de primarul Gheorghe Ciuhandu și de PNȚCD în anul 1996, atunci când acesta a propus "Contractul cu Timișoara". Performanța obținută în cei patru ani de guvernare locală au permis prezentarea din nou în alegeri în anul 2000 cu același primar, "Omul de lângă tine". Încrederea timișorenilor a fost recâștigată, a muncit iar rezultatele nu s-au lăsat așteptate. În 2004 timișorenilor li s-a cerut să demonstreze că "Împreună suntem cei mai buni!". Și a fost demonstrat acest lucru, Gheorghe Ciuhandu câștigând alegerile pentru funcția de primar din primul tur de scrutin și cel mai mare număr de mandate de consilieri locali. În 2008, după 12 ani în care a arătat că face administrație, nu politică, că vorbește direct, nu pe la colțuri, Gheorghe Ciuhandu a cerut "Să rămânem împreună, pentru Timișoara de mâine".
Timișoara de astăzi a fost construită pas cu pas, prin muncă, prin administrație, prin implicare și dedicarea totală către problemele comunității. Paginile următoare cuprind o sinteză a anilor care au trecut din 1996 până acum. Nu este un raport exhaustiv – cei care doresc așa ceva, pot să găsească rapoartele anuale ale primarului pe pagina de internet a Primăriei Municipiului Timișoara. Aici sunt prezentate doar câteva dintre proiectele realizate împreună cu timișorenii între 1996 și 2012, deoarece cu toții trebuie să ne simțim mândri de ceea ce am realizat și de faptul că astăzi Timișoara este orașul cel mai european din România.

Gheorghe Ciuhandu – Un timişorean pentru Timişoara
1996 – 2000
 
A fost primul mandat al primarului Gheorghe Ciuhandu, în care s-au pus bazele dezvoltărilor ulterioare. S-a început prin a reorganiza Primăria, regiile subordonate Consiliului Local şi prin a crea instrumentele absolut necesare la momentul respectiv:
- GIS – Sistem informatic geografic (radiografia oraşului cu baza de date referitoare la construcţii, cadastru şi utilităţi) – o premieră la acel moment în România;
- PUG – Planul Urbanistic General (regulamentul privind dezvoltarea urbanistică a oraşului şi zonelor adiacente) – valabil până în anul 2009;
- Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a Municipiului Timişoara pe perioada 2000-2010 – document însuşit de toate partidele politice prin care se pornea de la o analiză amănunţită a situaţiei existente, se identificau obiectivele şi se stabileau măsurile şi priorităţile pentru atingerea acestora;
- Program de debirocratizare a procedurilor administrative “Timişoara – oraş de 5 stele”, finanţat de guvernul SUA.
Având în vedere faptul că şomajul în Timişoara era în jur de 11%, au fost atraşi primii investitori puternici din industria automotive, chimică, a componentelor electronice etc., astfel încât la finele mandatului rata şomajului scădea la 8%.
De asemenea, a fost mandatul în care au fost demarate lucrări de extindere şi modernizare a reţelelor şi serviciilor de utilitate publică, cu finanţare de la bugetul local al Municipiului Timişoara.
 

1996
Terminarea şi recepţionarea lucrărilor la Piaţa Badea Cârţan, cea mai modernă piață din România la ora respectivă
S-a realizat iluminatul unor monumente şi clădiri importante pentru oraş: Opera, Catedrala, monumentul Lupoaicei
A fost reamenajat Parcul din Soarelui
A fost înfiinţat, dat în administrarea Consiliului Local Timișoara şi deschis Centrul de Zi pentru minori „Sf. Nicolae”

1997
Amenajarea şi reamenajarea parcurilor Piaţa Dacia, Constructorul, Bihor, Păduricea Giroc, Parcurile Arcidava, Petofi, Păun Pincio
A fost modernizată linia de tramvai pe strada Ştefan Cel Mare
A fost reproiectat sistemul de iluminat în Piaţa Unirii, Calea Aradului şi alte artere importante
S-a creat Biroul Social pentru persoanele de vârsta a treia

1998
Au fost construite locuinţe sociale în strada Polonă şi zona Steaua III
S-a realizat parcul şi piaţa din zona Ion Ionescu de la Brad
Sistematizarea Gării de Nord (capitolul drumuri)
Reamenajare parcurilor „Pădurice”, Grădina „Stadion”, zonele Ştefan Cel Mare şi Simion Bărnuţiu, bulevardul General  Dragalina, Parcul Central, strada Ialomiţa

1999
S-au recepţionat primele 10 fântâni forate în Timișoara
Contorizare la consumatorii casnici (apă) din Timișoara
Recepţia lucrărilor în cartierul Cetare – străzile Vasile Alecsandri, Vasile Goldiş, Gheorghe Muşat, Lucian Blaga (iluminat public); recepţie la lucrări de reabilitare şi modernizare iluminat public pe nouă străzi din Timișoara și pe Bulevardul Tinereţii
S-a finalizat operaţiunea de atribuire de teren veteranilor de război pentru 74 solicitări


Gheorghe Ciuhandu – Omul de lângă tine
2000 – 2004
 
A fost mandatul în care primarul Gheorghe Ciuhandu a decis pornirea lucrărilor majore de infrastructură, asigurând finanţarea acestora din surse externe, prin atragerea de fonduri europene. În această perioadă s-au început lucrările de modernizare a 40 km de linii de tramvai, cu refacerea în paralel a întregii infrastructuri edilitare (apă, canal, gaz, telefonie, iluminat, drumuri, spaţii verzi). S-au extins reţelele de alimentare cu apă, canalizare, gaz şi iluminat public în peste 90% din oraş. Pe perioada lucrărilor s-a creat desigur un disconfort, pe care timişorenii au fost nevoiţi să îl suporte – străzi blocate, ambuteiaje, zgomot, praf – dar, din păcate, acestea sunt „efecte secundare” inerente; rezultatele pozitive, însă, sunt evidente atât din punct de vedere al confortului de zi cu zi, dar şi ca perspectivă pe termen lung, în sensul că a fost realizată o infrastructură edilitară durabilă pentru următorii 50 de ani.
Investitori importanţi au continuat să vină în Timişoara, fiind atraşi de calitatea forţei de muncă, de climatul propice pentru afaceri şi totodată de atitudinea deschisă a autorităţilor locale. Parcul Industrial Freidorf, deschis de Primăria Timişoara în anul 2000, este una din locaţiile preferate şi astăzi de numeroşi investitori, care se bucură de facilităţi speciale în schimbul creării a numeroase locuri de muncă pentru timişoreni. Şomajul a scăzut astfel la 4%.
Prin preluarea a 114 unităţi şcolare, au fost demarate lucrări de reparaţii şi amenajări (terenuri de joacă şi sport) în şcoli şi grădiniţe.
În domeniul programelor şi strategiilor s-au realizat printre altele:
- Strategia de termoficare, cu finanţare germană;
- Programul Timişoara Ecologică.
A fost o perioadă dinamică şi din punctul de vedere al dezvoltărilor imobiliare: importante lanţuri de magazine şi ansambluri rezidenţiale au început să fie construite în Timişoara, investitorii fiind atraşi de puterea de cumpărare mare în comparaţie cu multe alte oraşe din ţară.
S-au demarat construcţii de locuinţe prin ANL, cu viabilizarea terenurilor din fonduri proprii ale bugetului local.
Realizările în domeniul social (Casa Faenza pentru copii cu autism, Centrul de Zi Alzheimer, parteneriatele cu ONG-uri specializate pe problematica persoanelor cu dizabilităţi şi aflate în dificultate) sunt o altă preocupare avută în acest mandat.
 
2000
Finalizarea şi darea în folosinţă a Casei Faenza
Editarea Conceptului Strategic de Dezvoltare Econimică şi Socială a Zonei Timişoara
Au fost aduse 15 tramvaie din Karlsruhe şi nouă din Munchen, plus zece troleibuze Renault Berliet
S-au finalizat lucrările AQUATIM finanţate părin BERD: contorizarea la consumatorii casnici, reabilitarea reţelei magistrale de apă, reabilitarea Staţiei de pmppare de la Uzina de apă 2-4 etc.; s-au recepţionat lucrările de reabilitare apă la UMT, Calea Lipovei

2001
Reabilitarea Bulevardului Tinereţii – finalizată şi recepţionată
Lucrări de introducere a gazelor naturale în zonele: Circumvalaţiunii, Văcărescu-Platanilor
Elaborarea volumului „Starea Economică şi Socială a Municipiului Timişoara – 2000”
S-a implementat sistemul de infochioşcuri
A fost realizată parcarea din Piaţa 700

2002
A fost inaugurat centrul de Zi pentru Bătrâni
Modernizare strada Gheorghe Doja, modernizare Bulevardul 16 decembrie 1989 - proiectul „Modernizarea infrastructurii la reţeaua de transport în comun cu tramvaiul în Timișoara
Realizarea sistemului major de canalizare în Parcul Industrial Freidorf
A fost realizată parcarea din strada Ciprian Porumbescu
Intrarea în vigoare a Planului Urbanistic General al Timișoarei.

2003
Implementarea proiectului Centrul de Informare Turistică, primul de acest fel din România
Demararea proiectului „Programul de Cooperare Transfrontalieră între Timişoara şi Szeged”
A fost inaugurat „Parcul de sculptură” de pe Calea Martirilor
Inaugurarea Centrului de Zi „Sf. Mihail şi Gavriil” și a Centrul de Zi Alzheimer
A început implementarea proiectului ISPA

Gheorghe Ciuhandu – Împreună suntem cei mai buni
2004 – 2008
 
Pe parcursul acestui mandat s-a dorit implicarea cetăţeanului în decizia administrativă care îl priveşte în mod direct. Astfel s-au constituit Consiliile Consultative de Cartier, cu ajutorul cărora s-au stabilit priorităţile investiţionale pentru fiecare zonă a oraşului. Este o formă transparentă de a identifica şi răspunde necesităţilor reale ale timişoreanului, care include totodată şi o componentă socială importantă, prin responsabilizarea cetăţeanului şi stimularea unei competiţii benefice între cartiere.
Datorită aderării României la Uniunea Europeană, a fost creat un concept de dezvoltare a Timişoarei şi Zonei Metropolitane – Timişoara Vision 2030, care să stea la baza tuturor proiectelor de accesare a fondurilor europene. Este o modalitate responsabilă de a beneficia de oportunităţile deosebite oferite de contextul european în care ne aflăm.
Cu sprijinul tehnic al guvernului german (GTZ), s-a demarat proiectul de reabilitare a zonelor istorice, care se va derula pe parcursul anilor următori.
S-au continuat lucrările la infrastructura oraşului, acestea fiind în prezent finalizate în cea mai mare parte.
S-a deschis Piaţa De Gros, un proiect realizat de primărie cu finanţare externă, şi s-a reabilitat Piaţa Traian. De asemenea s-a reamenajat Grădina Zoologică.
S-au înfiinţat Poliţia Comunitară, Direcţia Fiscală, Direcţia de Asistenţă Socială.
Situaţia transportului în comun s-a îmbunătăţit prin achiziţionarea unor autobuze şi troleibuze moderne. De asemenea, s-au achiziţionat microbuze pentru transportul persoanelor cu dizabilităţi.
Dezvoltatorii în domeniul imobiliar au continuat să realizeze investiţii importante, care au devenit puncte de atracţie ale oraşului; se pot aminti aminti aici Iulius Mall şi City Business Center din Piaţa 700.
 
2004
Finalizarea licitației pentru achiziţionarea unui număr de 50 autobuze tip Mercedes şi a unui număr de 5 microbuze tip Mercedes Sprinter pentru servicii speciale
Iniţierea proiectului "Renovarea prudentă a cartierelor istorice în vederea dezvoltării durabile şi a revitalizării economice a oraşului Timişoara", în colaborare cu GTZ
Reabilitarea fântânilor ornamentale din Parcul Central, Parcul Dacia și Sala Olimpia
Reabilitarea scenei  şi a cabinelor auxiliare ale Teatrului de vară din Parcul Rozelor
Realizarea parcării din Calea Şagului

2005
Finalizarea proiectului ”Amenajarea  Cantinei de Ajutor Social a Primăriei Municipiului Timişoara”
În 9 mai, cu ocazia Zilei Europei, a avut loc demararea proiectului cultural „Timişoara - Mica Vienă”
Reabilitarea  şi extinderea reţelei de canalizare în șase cartiere ale  Timişoarei
Amenajarea parcărilor din Calea Aradului, stradaArieș, strada Kogălniceanu (Piaţa Badea Cârţan)

2006
Finalizarea construcției și amenajării "Pieţei  de  Gros  Timişoara", în colaborare cu KfW - Institutul de Credit pentru Reconstrucţie al Germaniei
Înfiinţarea Centrului de Coordonare pentru Reabilitare Urbană Timişoara (CRUT); elaborarea "Conceptului integrat de măsuri pentru reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timişoara"
Organizarea în premieră a sărbătorilor cartierelor Iosefin - Dâmboviţa şi Cetate
Deschiderea festivă a Centrului de zi pentru persoane vârstnice "Sf. Constantin şi Elena" și a Compartimentul de "Îngrijire la domiciliu" al Serviciului pentru Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnice
Înființarea Consiliului Seniorilor din oraşul Timişoara, ca organ consultativ de concertare, de reflexie, de propuneri şi de acţiuni în toate domeniile care au legătură cu viaţa oraşului; preluarea Centrului de zi pentru copii cu dizabilităţi "Podul Lung"

2007
Inaugurarea Grădinii Zoologice reamenajate
Lucrări de amenajare și reamenajare a 28 de locuri de joacă în toate cartierele Timișoarei
Amenajarea Bulevardului Cetății
A fost iniţiat proiectul “Reabilitarea centrului istoric al oraşului Timişoara în vederea dezvoltării turismului”
A fost finalizată prima etapă a proiectului “Modernizarea infrastructurii de transport în comun cu tramvaiul”, în lungime de 40 de kilometri cale;
Achiziţionarea ,,Sistemului integrat de eficientizare a încasărilor şi cheltuielilor la RATT”

Gheorghe Ciuhandu – Să rămânem împreună, pentru Timișoara de mâine
2008-2012


2008
Au fost achiziţionate 50 troleibuze SKODA noi
- au fost finalizate investiţii din domeniul apă-canal cu finanţare integrală din bugetul local, astfel: Sistem major canal - Cartier Ciarda Roşie, Cartier Ghiroda etapa II, Cartier Plopi
- Modernizare bulevardul Dâmboviţa, bulevardul Liviu Rebreanu - Iosif Bulbuca
- Lucrări de reparații în regim de urgență la de 55 unităţi de învăţământ; reparaţii capitale la 36 unităţi de învăţământ; centrale termice proprii la 12 unităţi de învăţământ
- Lucrări de reabilitare şi amenajare cu suprafaţă sintetică şi nocturnă la trei terenuri de sport

2009
Realizarea primilor 40 de kilometri de piste pentru bicicliști
Reabilitarea Podului Mihai Viteazul şi a Podului Dacilor
terminarea primei etape din inelul IV de circulaţie pe tronsonul Calea Torontalului - Calea Bogdăneştilor
Amenajare locuri de joacă pentru câini
Introducerea de linii de transport metropolitan pe traseele: Timişoara-Ghiroda, Timişoara-Moşniţa, Timişoara-Giarmata Vii, Timişoara-Remetea Mare, Timişoara-Ianova
reabilitarea de imobile de patrimoniu în Piaţa Unirii, strada Timotei Cipariu, strada George Coşbuc și strada Ştefan cel Mare
Reabilitarea Pieței Traian.

2010
Deschiderea stației de sortare a deșeurilor, una dintre cele mai moderne din Europa
- 30 de autobuze noi, articulate, introduse in circulaţie
- Amenajarea și reamenajarea a 2444 de locuri de parcare
- 55 de blocuri au fost reabilitate termic
Lucrări de iluminat arhitectural  la Podul Tinereţii, Biserica de pe strada Dej, Monumentul Fecioara Maria din Piaţa Maria, Podul Decebal, Biserica din Piaţa Nicolae Bălcescu, Biserica Martirilor
Inaugurarea sediului Direcției Fiscale a Municipiului Timișoara.
Inaugurarea sediului Poliției Locale din Timișoara.

2011
Realizarea Staţiei de Epurare a Apei - un proiect de circa 30 de milioane de euro, din care peste 70% fonduri nerambursabile
Inaugurarea Casei Căsătoriilor și a Direcției de Evidență a Populaței
Realizarea ambulatoriului de la Clinica de Maxilo-faciale din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara și a celui de la Spitalul Victor Babeş
Retehnologizarea Colterm
Reabilitarea clădirii Vicariatului Sârbesc

2012
Finalizarea lucrărilor de la Parcul Copiilor
Finalizarea lucrărilor de la Parcul Rozelor
Finalizarea străzii Văcărescu.
Deschiderea primului Club pentru Pensionari din Timișoara.
Deschiderea primului centru de închiriere de biciclete.
Extinderea Pieței de Gros.
Noul Plan Urbanistic General al Timișoarei.

Fapte! Nu vorbe.
Timişoara la finalul mandatelor lui Gheorghe Ciuhandu
 
- Şomaj 1%;
- PIB: 7335 euro / locuitor (cu 40% mai mare decât nivelul naţional);
- Investitori din 84 de ţări;
- Peste 1 miliard de euro investiţii directe;
- Timişoara reprezintă economic 80% din judeţul Timiş;
- Timişoara a fost declarată Pol Regional de Creştere;
- Timişoara are cel mai mare indice de europenitate, conform studiului GEA (Grupul de Economie Aplicată) din 2006;
- Timişoara este considerată de UE a doua regiune metropolitană de dezvoltare a României (după Bucureşti).