Sâmbătă, 25 martie 2017, de ziua Bunei-Vestiri, dar şi la aniversarea celor 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, tratat prin care se constituia Piaţa Comună, viitoarea Comunitate Economică Europeană (din 1962), Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan s-a întrunit în Adunare Generală, pentru alegerea Consiliului de Conducere (15 componenţi + 3 supleanţi), care, la rândul său, a decis să aleagă dintre componenţii săi, Preşedintele Asociaţiei, Vicepreşedintele şi Secretarul. A mai fost aleasă şi Comisia de Cenzori.


Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan cuprinde victimele deportării în Câmpia Bărăganului, cetăţenii României care au fost dislocaţi din locurile natale de către reprezentanţii regimul comunist instaurat pe deplin în România după 30 decembrie 1947. Deportările în Câmpia Bărăganului au fost o acţiune de amploare întreprinsă în vara anului 1950 (iunie, Rusalii) de regimul comunist din România, cu scopul de a reloca forţat în Câmpia Bărăganului populaţia care locuia pe o rază de aproximativ 25 km. de graniţa cu Iugoslavia, din judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, în urma conflictului izbucnit între liderul sovietic Stalin şi liderul comunist de la Belgrad, Iosip Broz Tito. Spaţiul de 25 km. de-a lungul frontierei iugoslave se întindea între satele Beba Veche (judeţul Timiş) şi Gruia (judeţul Mehedinţi), acoperind un număr de 203 localităţi. Au fost deportate şi persoane de pe insula Ada Kaleh.
Persoanele deportate au fost din rândul familiilor ţăranilor înstăriţi, care au dat măreţie zonei rurale în Regatul României, noua putere republicană instaurată prin forţă după încheierea celui de-al doilea război mondial, a considerat că deportează, potrivit unei directive emise în acest sens, „unele categorii de elemente periculoase sau care pot deveni periculoase”.
În 1956 unii deportaţi s-au întors în locurile lor natale, dar unii nu şi-au recuperat casele, iar cei care şi le-au recupera, le-au găsit într-o stare avansată de degradare, necesitând reparaţii majore.
Deportările în Câmpia Bărăganului reprezintă una din ororile regimului totalitar instaurat în ţară după cel de-al doilea război mondial, reparaţiile necesare pentru pierderile suferite în urma deportării, nerezolvându-se, din păcate, pentru toţi deportaţii, nici în ziua de azi, o parte a deportaţilor rămânând încă în strânsorile noului regim instaurat în România după aşa zisa revoluţie din Decembrie 1989.


Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan funcţionează în baza unui statut validat prin sentinţa civilă 923 din 13 martie 1990, pronunţată de către Judecătoria Timişoara în dosarul 38124/90. Prin această sentinţă, Asociaţia a fost înregistrată ca persoană juridică. Statutul ei a fost modificat de două ori, în 1995 şi în 1999.
Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan apără drepturile persoanelor deportate în Câmpia Bărăganului, precum şi ale urmaşilor acestora. Asociaţia se preocupă de, cunoaşterea adevăratei istorii recente a României, de păstrarea memoriei deportărilor în Bărăgan, obţinerea, recunoaşterea şi păstrarea drepturilor persoanelor deportate în Bărăgan, precum şi ale urmaşilor acestora, aceste preocupări fiind la fel de importante şi de legitime în cadrul Asociaţiei.


Începerea şedinţei Asociaţiei a fost marcată de rugăciunea „Tatăl Nostru”, în cadrul acestei şedinţe fiind prezenţi, Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, filiala Timişoara, ing. Teodor Stanca, vicepreşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi în U.R.S.S., filiala Timişoara, domnul Ignaz Fischer şi secretarul acestei Asociaţii, domnul Benedikt Roch, membrii ai Asociaţiei Foştilor Deportaţi în Bărăgan şi urmaşi ai acestora. A fost păstrat un moment de reculegere în amintirea tuturor deportaţilor care au răposat întru Hristos, în timpul deportării sau în anii din urmă.
Aduarea Generală de sâmbătă, 25 martie, ce a avut loc la Casa „Adam Müller-Guttenbrunn” din Timişoara, nu a renuit, de la ora 10, cvorumul necesar începerii şedinţei Asociaţiei, astfel că, cei prezenţi au fost nevoiţi să aştepte jumătate de oră până la întrunirea cvorumului necesar pentru a începe. În cadrul acestei şedinţe, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi în Bărăgan, d-ul Petru Mirciov, a prezentat următoarea ordine de zi: Raport de Activitate al Consiliului de Conducere al Asociaţiei Foştilor Deportaţi în Bărăgan în perioada 2013-2016 şi Raportul Comisiei de Cenzori, discuţii asupra celor două materiale şi alegerea Consiliului de Conducere şi a Comisiei de Cenzori.


Despre activitatea Asociaţiei Foştilor Deportaţi în Bărăgan în perioada 2013-2016 am aflat următoarele: Asociaţia a organizat comemorări şi a participări la comemorările victimelor comunismului, organizate de alte asociaţii sau fundaţii. Printre cele mai importante comemorări, se disting: ceremonia religioasă de comemorare şi depunre de coronae în memoria victimelor comunismului, din preajma Rusaliilor, desfăşurată an de an din 1990 încoace. Ceremoniile au avut loc la monumentul din Parcul Justiţiei din Timişoara; participarea la sfinţirea Monumentului ridicat la Pădurea Verde, sfinţire organizată de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, filiala Timiş, în memoria luptătorilor anticomunişti, în locul în care aceştia au fost executaţi,. Una din plăcile de pe acest monument este dedicată Foştilor Deportaţi în Bărăgan; participarea an de an la parastasul organizat de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici la monumentul ridicat la Pădurea Verde; participarea în fiecare an la parastasul organizat de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, în colaborara cu Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan, la Catedrala Mitropolitană din Timişoara, în ziua de 9 martie, zi care a fost declarată oficial Ziua Victimelor Comunismului. Asociaţia a participat la acţiunile de comemorare a deportărilor în Bărăgan, acţiuni organizate de filialele A.D.P.R. din Caraş (de la Oraviţa) şi din Mehedinţi (de la Turnu Severin), cu delegaţii de 3, 5 persoane, dar şi la alte acţiuni ale acestora.
În anul 2015, mai mulţi foşti deportaţi în Bărăgan au participat la comemorarea deportării germanilor în U.R.S.S., organizată la Casa „Adam Müller-Guttenbrunn” din Timişoara, de Asociaţia Foştilor Deportaţi în URSS. În fiecare an de „Înălţarea Domnului”, reprezentanţi ai Asociaţiei Foştilor Deportaţi în Bărăgan au participat la Ziua Porţilor Deschise, manifestare organizată de Academia Civică, sub patronajul domanei Ana Blandiana şi a domnului Romulus Rusan, la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, din oraşul Sighetul Maramaţiei. Participarea s-a realizat cu o delegaţie de două, trei persoane. În anul 2016, an în care s-au comemorat 65 de ani de la deportare, una din temele puse în discuţie a fost Deportarea în Bărăgan, iar cea de-a doua temă a fost legată de mişcările studenţeşti din Timişoara din anul 1956. La discuţiile moderate de domnul Romulus Rusan au participat, preşedintele Asociaţiei, domnul Petru Mirciov, doamna vicepreşedinte, Cornelia Fiat, domnul secretar Vasie Fantaziu, prof. univ. dr. Miodrag Milin, iar din partea A.F.D.P., domnul preşedinte, ing. Teodor Stanca, unul din liderii mişcărilor studenţeşti din 1956.
În anii 2014-2016, A.F.D.B. a participat la conferinţa internaţională „Pâinea Păcii”, organizată de Asociaţia  „FriedensBrot” din Germania. Tema conferinţei a fost legată de pâine şi agricultură, cum pot acestea contribui la înţelegerea între naţiuni şi la salvgardarea păcii. Proiectul s-a derulat cu sprijinul şi aportul nemijlocit al ministerelor agriculturii din ţările respective. La proiect au fost invitate toate ţările foste comuniste din Europa de Est. Fiecare ţară trebuia să alegă un lot reprezentativ în care să semene un lan de secară. Din recolta din toate ţările s-a plămădit „Pâinea Păcii”. La noi în ţară, locul unde s-a semănat lanul de secară a fost satul de deportaţi Rubla.
Lansarea oficială a proiectului „Pace şi Agricultură” a avut loc joi, 10 octombrie 2013. Proiectul își propune să promoveze și să păstreze proaspătă în conștiința publică ideea că agricultura durabilă, bunăstarea și fericirea oamenilor nu se pot realiza decât pe timp de pace. Partener principal: I.I.C.C.M.E.R.; Proiect susţinut de Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan, Fundaţia „Memoria unei deportări - Fundata 18-19 iunie 1951” şi Muzeul Naţional de Agricultură din Slobozia.
În anul 2014, la prima conferinţă „Pâinea Păcii”, care a avut loc la Berlin în perioada 29 septembrie-1 octombrie, a participat o delegaţie de cinci personae din partea Asociaţiei Foştilor Deportaţi în Bărăgan. Acţiunea a avut loc la Berlin, iar alte activităţi s-au desfăşurat într-o localitate lângă Berlin, la vreo 50 de km. În 2015, România nu a participat la conferinţa care s-a ţinut în Polonia. În 2016, la cea de-a treia conferinţă „Pâinea Păcii” care a avut loc în Ungaria, la Szarvas, 22-24 septembrie, au participat preşedintele Petru Mirciov şi d-ul Nicolae Cernei. La ambele participări, reprezentanţii din România au vorbit despre deportările din România şi despre Asociaţia din România. „Am dorit să semnalez acest lucru, în ideea că este bine să se cunoască câte ceva despre Deportarea în Bărăgan şi în afara graniţelor ţării”, a rostit domnul preşedinte Petru Mirciov despre acest moment al celei de-a treia conferinţe. 
În anii 2015 şi 2016, au fost editate cărţile „Bărăgăniştii” şi „Desculţi printre ciulini”, scrise de domnul Marcel Sămânţă. A fost republicat volumul „Deportaţii în Bărăgan 1951-1956”, volum coordonat de Silviu Sarafoleanu, în care sunt cuprinse numele deportaţilor în Bărăgan, pe familii şi pe localităţi şi câteva date sumare despre aceştia. În anul 2016, a fost republicat volumul „Pagini din lagărul deportării”, de Rafael Mirciov, ediţie bilingvă, bulgaro-română, revizuită şi adăugită. În anul 2016, a fost republicat volumul „Deportarea în Bărăgan. Destine, documente, reportaje”, autori Viorel Marineasa, Daniel Vighi şi Valentin Sămânţă. A fost republicat volumul de fotografii, „Bărăgan, 1951 - Fotometria unei deportări”, ediţie revăzută şi adăugită, fiind adăugate aproape 60 de fotografii noi. În anul 2016, a fost republicat volumul „ Sârbi din România în Golgota Bărăganului”, de Miodrag Milin, Ljubomir Stepanov, Tvetco Mihailov, ediţie bilingvă, sârbo-română, revizuită şi completată cu foarte multe informaţii noi. În prezent se află în lucru reeditarea volumului „Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan”, de Viorel Marineasa şi Daniel Vighi, ediţie revizuită şi adăugită cu două capitole noi.
În fiecare an, Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan a realizat calendare mici şi mari, de perete, cu o fotografie în legătură cu Deportarea în Bărăgan, calendarele mici fiind distribuite gratuit tuturor celor care au trecut pe la Asociaţiei. Au fost organizate lansări de cărţi şi simpozioane.
În anul 2016, cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la deportare, au fost organizate mai multe manifestări. Pe lângă lansările de cărţi din 16 iunie, în 17 iunie a fost organizat un simpozion cu tema „Deportarea în Bărăgan-sinteze şi renovări”, simopozion ce a avut loc la Casa „Adam Müller-Guttenbrunn” din Timişoara, şi s-a bucurat de un real succes. Moderator a fost domnul Viorel Marineasa, iar comunicările au fost de înaltă ţinută şi au fost prezentate de dr. Ioana Boca (în numele domnului Romulus Rusan care nu a putut ajunge din cauza stării precare de sănătate), Coriolan Babeţ, Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Radu Preda, Teofil Subu, Vasile Docea, Smaranda Vultur, Rafael Mirciov, Cornelia Fetea, Flavius Buruiană, Alexander Stoicovici etc. În 18 iunie, Asociaţia a organizat un parastas şi depunere de coronae în memoria victimelor deportării, la momnumentul din Parcul Justiţiei din Timişoara.
În anul 2015 şi 2016 au fost produse D.V.D.-uri, de către domul Victor Popa, fiind realizat câte un D.V.D. dedicat comemorării deportaţilor în Bărăgan din anii respectivi. Aceste D.V.D.-uri cuprind atât manifestările de comemorare, cât şi interviuri cu participanţii la comemorare. Au fost realizate filme documentare despre deportări şi deportaţi. În anii 2013, 2014 şi 2015, studioul de televiziune TvR 2, cu spriinul Asociaţiei Foştilor Deportaţi în Bărăgan a realizat un serial documentar, „Deportaţii”, cu câteva zeci de episoade. Producătorul serialului a fost d-ul Filaret Acatrinei. La realizarea acestui serial documentar au mai participat două echipe de filmare, având producător tot pe d-ul Acatrinei. Cele două echipe au filmat în Caraş-Severin şi Mehedinţi şi au fost sprijinite de filialele A.F.D.P. din aceste judeţe.
Au avut loc pelerinaje la locurile deportării. La iniţiativa consilierului A.F.D.B., Tvetco Mihailov, în luna octombrie 2016, Asociaţia a organizat un pelerinaj în Bărăgan, în mai multe locuri unde au fost sate ale deportaţilor (Fundata, Răchitoasa, Vale Viilor şi Bumbăcari). La Fundata a fost vizitat satul, la Răchitoasa, vizitatorii au fost ghidaţi de o localnică şi s-a vizitat Cimitirul Deportaţilor care este plin de ierburi, iar majoritatea crucilor care au rezistat în timp, au fost culcate la pământ. La Vale Viilor, şcoala era întreagă în anul 2000, fiind folosită ca dormitor pentru muncitorii zilieri, iar ferma situată pe vatra satului era încuiată cu lanţ şi lacăt şi nu s-a putut intra, nevăzând dacă şcoala mai există sau nu. La Cimitirul din Buliga, într-un sector de la marginea acestuia se îngropau deportaţii din Valea Viilor. În acest sector mai există câteva cruci din piatră, în rest totul e plin de iarbă, sectorul fiind ocupat de localnici. Aici, vizitatorii s-au întâlnit cu viceprimarul localităţii Feteşti şi cu câţiva deportaţi rămaşi pe loc. La Bumbăcari, vizitatorii au participat la un parastas în amintirea celor care au murit în deportare, la ceremonie participând şi copii.
Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan a participat la dezvelirea monumentului „Aripi”, în memoria luptătorilor în rezistenţa anticomunistă, ridicat la Bucureşti, în Piaţa Presei Libere. Evenimentul a avut loc în luna mai a anului trecut (2016). Din delegaţie au făcut parte Petru Mirciov, Cornelia Fiat, Vasile Fantaziu şi Mariana Barbu.
De ziua de naştere a fiecărui membru al Asociaţiei, conducerea Asociaţiei a trimis câte o felicitare fiecărui component al Asociaţiei, care a împlinit 80 de ani. Sărbătoriţii au răspuns cu mulţumiri, de fiecare dată când au primit felicitările.


A urmat momentul dialogului. Din acest moment reţinem propunerea doamnei Doina (fostă deportată), lansarea unui concurs pentru scrierea unui roman artistic despre deportare. În această propunere a avut ca model un roman („Iacob se pregăteşte să iubească”) scris în Elveţia de scriitorul timişorean Cătălin Dorian Florescu, roman care a fost declarat cartea anului 2014. Acest roman vorbeşte despre un personaj imaginar din localitatea timişeană Tomnatic, personaj ce a fost deportat în Siberia şi Bărăgan, tot romanul oprindu-se la deportarea în Bărăgan.
În condiţiile în care acest concurs se va derula, autoarea propunerii a lansat un apel pentru a se constitui unui fond de premiere pentru scrierea acestui roman.


La finalul şedinţei s-a trecut la alegerea conducerii Asociaţiei. Astfel, Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi în Bărăgan a fost ales, pentru încă un mandat de patru ani, domnul Petru Mirciov, Vicepreşedinte fiind aleasă doamna Cornelia Fiat, iar Secretar al Asociaţiei, domnul Vasile Fantaziu.


Cornel Seracin