10 Mai 1866 – Carol depune jurământul şi devine principele Carol;

10 Mai 1877 – România devine stat independent;

10 Mai 1881 – România devine Regat, principele Carol este proclamat primul rege, Regele Carol I;

10 Mai 2011 – Regele Mihai anunță ruperea legăturilor dinastice cu Casa de Hohenzollern, consfințind caracterul național și independent al Dinastiei și Casei Regale a României, conform deciziei Regelui Ferdinand din 1921.

Regele Carol I al României (20 aprilie 1839 - 27 septembrie/10 octombrie 1914), s-a născut ca Prinţul Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, la castelul din Sigmaringen, fiind fiul Principelui Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen şi al Principesei Joséphine de Baden. În afara tradiţionalei cariere militare prusace, a urmat studii politice şi de estetică.

A fost ales Domnitor al Principatelor Române Unite în aprilie 1866. La 10 mai 1866, el intră în Bucureşti şi depune jurământul de credinţă în faţa naţiunii. La 29 iunie, Parlamentul adoptă prima Constituţie a României, una dintre cele mai avansate ale vremii, redactată pe modelul celei belgiene, care îl confirmă pe Carol I ca Domn. La 15 noiembrie 1869, Carol I se căsătoreşte cu Elisabeta de Wied, devenită Doamnă a României. Singurul lor copil, Principesa Marioara, a murit la doar trei ani. Depăşind dificultăţile politice, intrigile anti-monarhice şi propriile sale îndoieli, tânărul Domn a reuşit să se impună şi să îşi consolideze poziţia de monarh modernizator al ţării. În 1875, bugetul României se dublase faţă de cel din 1866.

La 10 mai 1877, Carol I proclamă România stat independent. El va participa personal la campaniile militare din timpul Războiului Ruso-Româno-Turc din 1877/1878, asumând comanda armatei ruso-române la asediul Plevnei.

Războiul fiind câştigat, România îşi vede Independenţa confirmată. La 26 martie 1881, Carol I este proclamat Rege al Regatului României, aducând astfel ţara în rândul naţiunilor europene ale vremii.

La 10 mai 1881 este încoronat cu o coroană de oţel, fabricată prin topirea unui tun de la Plevna. Regele Carol I a fost o persoană foarte calculată, austeră, meticuloasă şi demnă. Un lider puternic, care a avut permanent grijă de imaginea şi influenţa României pe scena europeană şi care a ştiut să fie arbitrul înţelept al forţelor politice ale vremii.

La 10 Mai 2011, Majestatea Sa Regele Mihai al României anunță ruperea legăturilor istorice și dinastice cu Casa de Hohenzollern și renunțarea la titlurile „Hohenzollern-Sigmaringen”, respectând astfel decizia din 1921 a Regelui Ferdinand de a conferi un caracter național și independent Dinastiei și Casei Regale a României.

Ziua de 10 Mai a fost, până în 1947, Ziua Națională a României. Comunismul a încercat din răsputeri să o șteargă din conștiința națională, mutând inclusiv sărbătorirea independenței pe 9 mai. Abia în 22 aprilie 2015, printr-o decizie istorică, cu 294 de voturi pentru, unul împotrivă şi șase abţineri, Camera Deputaţilor a adoptat Proiectul de Lege nr. 609/2013 privind declararea zilei de 10 Mai ca sărbătoare naţională. Potrivit proiectului de lege, ziua de 10 Mai va fi sărbătorită în fiecare an ca sărbătoare naţională (art. 1). Instituţiile publice centrale şi locale vor organiza manifestări pentru sărbătorirea acestei zile, în limita alocaţiilor bugetare (art. 3).

Nevoia de demnitate

Timp de mai bine de jumătate de secol, ziua de 10 Mai a fost mai mult decât o sărbătoare naţională: era ziua demnităţii poporului român. Semnificaţiile ei ne făceau să fim mândri de trecutul nostru şi să privim cu încredere în viitor.

Zece Mai a fost ziua în care Principele Carol I a ajuns în România, inaugurând o epocă de prefaceri economice şi sociale fără precedent. În acea zi din 1866 s-au pus bazele României moderne. Zece Mai a fost ziua în care, după dezbaterile

parlamentare din ziua precedentă, Carol I a proclamat independenţa de stat a României. A fost momentul din care am putut să privim înainte din perspectiva unui stat european suveran şi independent, stăpân pe destinele lui.

Tot într-o zi de Zece Mai a fost proclamat Regatul României, începutul unei ere cu o dezvoltare economică fără egal în Europa acelor vremuri, concomitent cu o înflorire culturală fără precedent. Şi, în fine, în urmă cu șapte ani, tot în 10 Mai, Majestatea Sa Regele Mihai I al României a anunţat ruperea definitivă a legăturilor Familiei Regale a României cu Familia de Hohenzollern, parafând prin aceasta legarea definitivă a Familiei Regale de România. Statalitatea, Independenţa, Regatul şi Suveranitatea sunt cele patru lucruri care ne-au rămas, printr-o fericită coincidenţă, toate din câte o zi de 10 Mai. Sunt cele patru lucruri care ne fac să fim un stat demn şi respectat.

Primele trei i-au făcut pe înaintaşii noştri să meargă peste tot în lume cu fruntea sus şi mândri de faptul că sunt români. După 1947, însă, comunismul a făcut tot ce i-a stat în putere să şteargă din manualele de istorie ziua de 10 Mai.

Regele a fost alungat din ţară, Monarhia a fost înfierată iar Independenţa a fost considerată o sărbătoare de rangul al doilea şi mutată cu o zi mai devreme decât ziua în care a fost proclamată, tocmai din încercarea de a elimina ziua de 10 Mai până şi din conştiinţa poporului român. Este foarte trist faptul că, în mare parte, comunismul a reuşit în ceea ce şi-a propus. Şi, luându-ne ziua de 10 mai, a reuşit să ne ia demnitatea.

După 1989, ar fi fost firesc să revenim la tradiţiile noastre, la instituţiile noastre, la sărbătorile noastre. Ce s-a întâmplat, însă? Majestăţii Sale Regelui Mihai nu i s-a permis ani la rând nici măcar accesul în ţară. Coroana română a continuat să fie denigrată pe toate canalele posibile. Ziua naţională a fost declarată 1 Decembrie, în timp ce Ziua Independenţei a rămas tot o sărbătoare de al doilea rang şi, ceea ce este şi mai grav, aniversată în continuare de foarte multe instituții publice pe 9 mai. De ce? Răspunsul la această întrebare nu îşi are rostul. A fost şi este frică, a fost şi este laşitate, a fost şi este dezinformare, a fost şi este manipulare, au fost şi sunt zbaterile de supravieţuire ale unui sistem pe care ar fi trebuit să-l îngropăm definitiv în 1989.

Independenţa noastră are 141 de ani. Statalitatea noastră are 152 de ani. Coroana Română aniversează 137 de ani în slujba naţiunii. Familia Regală este legată indisolubil de România, și cu un caracter național și independent consfințit printr-o decizie a Majestății Sale Regelui Mihai din urmă cu șapte ani. Românii, într-un număr din ce în ce mai mare, îşi arată suportul şi susţinerea pentru Casa Regală, membrii Familiei Regale fiind pe primele locuri în ceea ce priveşte încrederea populaţiei în personalităţile publice.

Iar lozinca mitingurilor de la începutul anilor ‘90, „Nu mai vrem 10 Mai fără Regele Mihai” este mai actuală decât oricând, chiar dacă anul acesta aniversăm 10 Mai fără a-l mai avea pe Regele Mihai fizic printre noi.

Spiritual, însă, Regele este în continuare aici, prin intermediul Majestății Sale Margareta, Custode al Coroanei Române, Regină a României jure sanguinis. Mai mult decât atât, atunci când vine vorba de slujirea intereselor României, M.S. Margareta se dovedesște a fi la fel de implicată și dedicată ca și iluștrii săi înaintași. Prin tot ceea ce face, Casa Regală ne arată că este pregătită pentru a reveni în fruntea noastră, demn catalizator al destinului românesc.

Comparând acțiunile Familiei Regale cu cele ale clasei politice – indiferent de tabără sau de partid – ziua de 10 Mai ne readuce în față nevoia aproape dureroasă de demnitate pe care o simţim cu toţii.

10 Mai 2018

Familia Regală a României va aniversa ziua de 10 Mai la fel ca în fiecare dintre ultimii ani, începând din 2010, prin organizarea unui Garden Party în grădina Palatului Elisabeta din București. Evenimentul va avea loc joi, 10 mai, de la ora 17.00 și va aduna în același loc mii de invitați din toate categorile sociale și din toate zonele locuite de români, alături de personalități remarcabile din toate domeniile societății românești.

Garden Party-ul anual organizat de Familia Regală s-a impus ca o sărbătoare a decenței și a bunului gust, unde domnii participă îmbrăcați în costume de culoare închisă cu cravată iar doamnele în ținută de după-amiază cu pălărie, unde telefoanele mobile nu sunt folosite și fumatul, chiar și în aer liber, nu este permis. Pentru invitați, va fi amenajat Cortul Regal, corturi ale furnizorilor Familiei Regale a României și va fi oferit și un concert.

Tot cu acest prilej, Curtea Veche Publishing a anunțat că are în pregătire două noi titluri din Colecția Regală. Primul este un album semnat de Sandra Gătejeanu-Gheorghe, intitulat „Margareta – Portretul Reginei” și dedicat personalității Majestății Sale. Al doilea volum se intitulează „Jurnal regal românesc”, poartă semnătura Principelui Radu și ilustrează, în cuvinte și imagini, ultimii doi ani din viața publică a Familiei Regale a României.

Cartea este scrisă de Alteța Sa Regală în limba engleză și cuprinde fotografii de Daniel Angelescu și Cristian Coposesc. Ambele titluri vor fi prezente la Târgul de Carte de la Madrid de luna aceasta, în care România este invitatul de onoare al manifestării, și vor putea fi găsite din a doua jumătate a lunii mai în librării.

Pagină îngrijită de Flavius BONCEA